Decizia CCR nr. 339/2025Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile criticate acordă colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție putere discreționară în determinarea compunerii completelor de 3 judecători. Susțin că noțiunea de „compunere“ a instanței, utilizată de art. 126 alin. (4) din Constituție, este o noțiune constituțională autonomă, ce nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci privește organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite, completelor de judecată, care realizează funcția jurisdicțională. Prin urmare, susțin că nu numai regulile generale de organizare ale instanței supreme trebuie reglementate prin lege organică, ci toate aspectele în legătură cu organizarea și compunerea secțiilor, a secțiilor unite și a completelor de judecată ale acesteia. Așadar, susțin că dispozițiile legale criticate, contrar prevederilor art. 73 alin. (3) lit. l) și ale art. 126 alin. (4) din Constituție, nu numai că nu asigură reglementarea constituirii completelor de 3 judecători, dar deleagă acest atribut colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care sunt abilitate să stabilească, în mod unilateral și arbitrar, completele specializate de 3 judecători. Apreciază că normele privind compunerea instanțelor de judecată ar trebui să se bucure de accesibilitate, previzibilitate și stabilitate. Or, delegarea atribuției de a stabili aceste norme colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin emiterea unor hotărâri, care sunt acte administrative cu caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică. Compunerea completelor, reprezentând desemnarea nominală a judecătorilor ce urmează să formeze un complet, este o problemă jurisdicțională ce ține de însăși săvârșirea actului de justiție și, prin urmare, autorii susțin că trebuie realizată printr-o procedură legală, menită să asigure independența și imparțialitatea judecătorilor. Invocă, în acest sens, considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, paragrafele 149, 179, 180, 181 și 187. Totodată, susțin că normele criticate instituie un regim diferențiat și discriminatoriu în ceea ce privește completele de 3 judecători, spre deosebire de cele de 5 judecători. Astfel, în cadrul acestora din urmă, judecătorii care fac parte din acestea sunt trași la sorți, pe când, în cazul completelor de 3 judecători, președinții de secții stabilesc compunerea acestora și colegiul de conducere o aprobă. ...