Decizia ÎCCJ nr. 5/2020 (RIL)Punctul VI

VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 21. Procurorul general consideră că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii. ... 22. Titularii libretelor de economii cu dobânzi și câștiguri în autoturisme reglementate de art. 2 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.187/1962 au dreptul la restituirea de către C.E.C. Bank - S.A. a sumelor depuse și a dobânzii aferente acestora potrivit art. 1604 teza a doua și art. 1618 din Codul civil din 1864, la valoarea denominată, conform Legii nr. 348/2004, și în cuantumul rezultat după scăderea comisionului de administrare perceput de C.E.C. începând cu luna august 2005, indiferent de evoluția ratei inflației între momentul emiterii libretelor și cel al restituirii sumelor. În aceste situații nu sunt aplicabile prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007. ... 23. Potrivit dispozițiilor pct. 14 alin. (1) lit. a) din Statutul C.E.C., aprobat prin Decretul nr. 371/1958 privind organizarea și funcționarea Casei de Economii și Consemnațiuni, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 19 august 1958, Casa de Economii și Consemnațiuni „primește de la cetățeni depuneri de bani pe librete de economii, pe obligațiuni C.E.C. și alte forme de economisire“. De asemenea, conform pct. 21 din Statut, „pentru sumele depuse, Casa de Economii și Consemnațiuni a Republicii Populare Române plătește titularilor dobânzi anuale sau câștiguri“ [alin. (1) ], cuantumul dobânzilor fiind stabilit de Consiliul de Miniștri [alin. (2) ], iar cuantumul câștigurilor de către Casa de Economii și Consemnațiuni, „în limita sumelor corespunzătoare dobânzii legale și a sumelor încasate la operațiunile efectuate pe diferite forme de economisire“ [alin. (3) ]. În fine, potrivit pct. 17 alin. (1) și pct. 4 din statut, sumele depuse la Casa de Economii și Consemnațiuni „se restituie la cererea titularilor“ și „sunt garantate de stat“. Această soluție s-a menținut și după reorganizarea C.E.C. prin Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 66/1996), în societate bancară pe acțiuni; astfel, conform art. 5 alin. (1) din Statutul Casei de Economii și Consemnațiuni din 1 octombrie 1996, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 888/1996: „C.E.C. funcționează ca bancă de economii, având ca principal obiect de activitate atragerea, păstrarea și fructificarea economiilor bănești în lei și în valută ale populației (...).“ Potrivit art. 17-26 din statut: (i) depunerile populației la C.E.C. „au caracter voluntar și se primesc cu respectarea strictă a principiului liberului consimțământ al depunătorilor“ [art. 17 alin. (1) ] și „pot îmbrăca atât formă materializată (librete de economii, obligațiuni, certificate de economii, de depunere și altele similare), cât și dematerializată (conturi curente personale, de depozit)“ [art. 18 alin. (2) ]; ... (ii) instrumentele de economisire emise de C.E.C. în contrapartida preluării disponibilului bănesc „au înscrisă (...) o valoare nominală exprimată în formă bănească, negociabilă sau nu, purtătoare de dobândă sau nu, după cum se stabilește de C.E.C. prin condițiile de emisiune a fiecărui tip de instrument de economisire“ [art. 18 alin. (3) ]; ... (iii) „rata dobânzii pe fiecare instrument de economisire și modul de acordare a acesteia, în numerar sau sub formă de câștiguri, se stabilesc de către Consiliul de administrație al C.E.C. (...) în limita fondului constituit din dobânzile totale sau parțiale ce se acordă la depunerile pe fiecare instrument de economisire“ [art. 20 alin. (1) ]; ... (iv) sumele depuse, precum și dobânzile și câștigurile cuvenite pentru acestea „sunt garantate de stat“ și „se restituie oricând, la cererea titularilor sau a reprezentanților legali ai acestora“, dreptul de creanță asupra sumelor depuse, dobânzilor și câștigurilor fiind imprescriptibil (art. 24). ... Întrucât, potrivit prevederilor mai sus menționate, raporturile între C.E.C. și titularii libretelor de economii cu dobânzi și câștiguri în autoturisme sunt specifice unui contract de depozit având ca obiect bunuri fungibile, odată cu emiterea libretului de economii C.E.C. a devenit proprietarul disponibilului bănesc pe care l-a preluat în depozit, fiind obligat să restituie titularului libretului - oricând, la cererea acestuia - exact suma pe care a primit-o, indiferent de creșterea sau deprecierea valorii ei, precum și dobânda aferentă prevăzută pentru acest instrument de economisire. ... 24. În același sens sunt și dispozițiile art. 1604 teza a doua din Codul civil din 1864, în vigoare la data emiterii libretelor, care, consacrând principiul nominalismului monetar, stabilesc că „un depozit de bani, când depozitarul, conform art. 1602, făcuse întrebuințare de dânsul, trebuie să se restituie în acele monede în care s-a făcut, atât în cazul de sporire, cât și în acela de scădere a valorii lor“. ... 25. Așadar, în considerarea acestor prevederi legale, C.E.C. Bank - S.A. nu are obligația de a asigura - prin indexarea lor cu rata inflației - menținerea puterii de cumpărare a disponibilităților bănești pe care le-a atras prin emiterea de librete de economii cu dobânzi și câștiguri în autoturisme, efectele denominării operate prin Legea nr. 348/2004 și ale fenomenului inflaționist asupra puterii de cumpărare urmând a fi suportate de către titularii acestor librete. ... 26. În acest sens trebuie observată și precizarea cuprinsă în considerentele Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 iulie 2001 asupra Cererii nr. 34.746/1997 în Cauza privind Asociația și Liga pentru Protecția Cumpărătorilor de Autoturisme ș.a. împotriva României: „Cu privire la faptul că reclamanții se plâng despre faptul că puterea de cumpărare a economiilor lor a scăzut ca urmare a inflației, Curtea consideră că din prevederile art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție nu se deduce o obligație generală pentru stat de a menține, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la bănci sau la organismele financiare (Comisia Europeană, DH X. împotriva Germaniei nr. 8.724/79, 6.3.80, DR 20, p. 226). Cu privire la imposibilitatea pentru reclamanți de a achiziționa un autoturism datorită deprecierii puternice a sumei depuse în cont, Curtea reafirmă faptul că art. 1 nu se referă la dreptul de a deveni proprietarul unui bun (Comisia Europeană, D.H. Kuczynska împotriva Poloniei, nr. 25.696/1994, 10.9.97, nepublicată, și Comisia Europeană, D.H. Rudzinska împotriva Poloniei, hotărârea din 7 septembrie 1999, nepublicată).“ ... 27. În fine, întrucât comisionarea activității de administrare a conturilor s-a realizat de către C.E.C. în temeiul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 66/1996, fiind justificată prin faptul că această activitate presupune anumite cheltuieli, ce cad în sarcina deponentului, conform art. 1618 dinCodul civil din 1864, titularii libretelor au dreptul la restituirea sumei depuse împreună cu dobânda aferentă, în cuantumul rezultat după scăderea comisionului de administrare perceput de C.E.C. Bank - S.A. ... 28. Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 nu sunt incidente în cauzele privind libretele C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (nici sub aspectul îndreptățirii deținătorilor de librete la despăgubiri prin titluri de stat până la concurența valorică determinată potrivit prevederilor ordonanței, nici sub aspectul posibilității utilizării metodei de calcul al valorii despăgubirilor), deoarece acestea sunt produse bancare diferite de depozitele constituite în vederea achiziționării unui autoturism în considerarea expresă a cărora ordonanța a fost emisă. Dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 sunt incidente exclusiv în cazul depozitelor constituite la C.E.C. în vederea achiziționării de autoturisme și nu pot fi aplicate prin analogie în cazul libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme. Această voință a legiuitorului este clar exprimată atât în preambulul, cât și în prevederile ordonanței (art. 1, art. 1^1 și art. 1^3) și se explică prin diferențele existente între cele două instrumente de economisire; astfel, în cazul libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, titularul libretului urmărește obținerea unei dobânzi pentru suma depusă (scop ce este atins cu fiecare termen de scadență a dobânzii), iar dobândirea autoturismului constituie „un câștig“ obținut prin tragere la sorți (comportând deci un element aleatoriu); în schimb, în cazul depozitelor constituite în vederea achiziționării de autoturisme, prin constituirea depozitului la C.E.C., deponentul vizează achiziționarea unui autoturism, scop care este atins numai atunci când acumulează în cont suma reprezentând prețul acestuia. ... 29. De asemenea nici principiul nediscriminării nu poate justifica aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 în ipoteze neprevăzute în cuprinsul său, căci, după cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 818 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008), în considerarea principiului separației puterilor în stat, instanțele judecătorești nu au competența de a desființa norme juridice instituite prin lege, pe care le consideră discriminatorii, și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, neavute în vedere de legiuitor sau inaplicabile în cazurile deduse judecății. ... 30. Totodată, tratamentul juridic diferit este justificat în mod obiectiv și rezonabil de natura și efectele diferite ale celor două instrumente de economisire și nu constituie o măsură discriminatorie contrară art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 31. La data de 12 septembrie 2019, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după întocmirea raportului asupra recursului în interesul legii, a depus câteva precizări cu privire la sesizarea formulată. ... 32. În esență, s-a arătat că soluționarea problemei de drept presupune a se răspunde întrebării dacă, față de prevederile Codului civil din 1864, aplicabile față de data constituirii depozitelor, luându-se în considerare, pe de o parte, efectele rezultate din denominarea monedei naționale și din comisionarea activității de administrare a conturilor realizate de C.E.C. - S.A. în temeiul art. 1618 dinCodul civil din 1864 - a cărui aplicare particulară o constituie art. 4 alin. (2) din Legea nr. 66/1996, precum și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007, pe de altă parte, există sau nu în sarcina C.E.C. Bank - S.A. și a statului român o obligație de despăgubire a titularilor acestor librete și în ce limite. ... 33. Totodată, s-a menționat că și în alte situații în care formularea titularului sesizării cu privire la obiectul recursului în interesul legii a fost una generică, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a procedat la reformularea problemei de drept și fie a indicat în dispozitivul hotărârii pronunțate dispozițiile legale supuse interpretării, fie a statuat generic asupra problemei de drept. ... 34. În sfârșit, procurorul general, referitor la oportunitatea soluționării problemei de drept sesizate, a învederat instanței supreme că din relațiile comunicate de C.E.C. Bank - S.A., prin Adresa nr. B/2471 din 10 septembrie 2019 (pe care a anexat-o precizărilor), rezultă că: (1) în evidențele băncii există un număr de 33.039 de librete cu dobândă și câștiguri în autoturisme și (2) în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești se află un număr de 101 cauze având ca obiect pretenții izvorâte din instrumentele de economisire de natura celor invocate în sesizarea de față, dosare aflate în diferite stadii procesuale și în care au calitatea de reclamanți 574 de titulari de librete, iar în 3 cauze colective acțiunile au fost formulate de 113, 212 și respectiv 118 reclamanți. ... ...