Decizia ÎCCJ nr. 5/2020 (RIL)Punctul VIII

VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție 36. Examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori și dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reține următoarele: ... VIII.1. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 37. Verificând regularitatea învestirii, prin prisma dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că această condiție legală este îndeplinită în ceea ce privește titularul sesizării, acesta fiind procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte Casație și Justiție. ... 38. Este îndeplinită și condiția privind respectarea cerințelor de ordin formal prescrise de prevederile art. 515 din Codul de procedură civilă, date fiind anexele memoriului de recurs în interesul legii din care rezultă că practica neunitară se identifică la nivelul mai multor curți de apel din țară. ... 39. În ceea ce privește obiectul recursului în interesul legii se constată că dispozițiile art. 514 din Codul de procedură civilă stabilesc că, pentru realizarea scopului acestui mijloc de unificare a practicii judiciare, menit a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii, Înalta Curte de Casație și Justiție va fi sesizată în vederea pronunțării asupra unor probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești. ... 40. Înalta Curte de Casație și Justiție observă că, prin promovarea prezentului recurs în interesul legii, a fost sesizată cu solicitarea de a se stabili „existența și întinderea dreptului titularilor de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme de a obține din partea C.E.C. Bank - S.A. și a statului român despăgubiri pentru sumele depuse pe aceste mijloace de economisire, despăgubiri constând în restituirea sumelor depuse și a dobânzii aferente, actualizate în raport cu indicele inflației“. ... 41. Totodată, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cuprinsul precizărilor depuse la 12 septembrie 2019, a arătat că soluționarea problemei de drept sesizate presupune a se răspunde întrebării dacă, față de prevederile Codului civil din 1864, aplicabile față de data constituirii depozitelor, luându-se în considerare, pe de o parte, efectele rezultate din denominarea monedei naționale și din comisionarea activității de administrare a conturilor realizate de C.E.C. - S.A. în temeiul art. 1618 dinCodul civil din 1864 - a cărui aplicare particulară o constituie art. 4 alin. (2) din Legea nr. 66/1996, precum și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007, pe de altă parte, există sau nu în sarcina C.E.C. Bank - S.A. și a statului român o obligație de despăgubire a titularilor acestor librete și în ce limite. ... 42. În accepțiunea art. 514 din Codul de procedură civilă, premisa esențială a declanșării unui recurs în interesul legii o constituie soluționarea diferită a unei probleme de drept de către instanțele judecătorești, prin hotărâri definitive, iar scopul acestui mecanism este acela de asigurare a interpretării și aplicării unitare a legii în practica judiciară. ... 43. Din analiza conținutului art. 514 și următoarele din Codul de procedură civilă nu rezultă că aceste norme impun cerința ca problema de drept soluționată diferit de instanțe să decurgă exclusiv din interpretarea și aplicarea diferită a unui text de lege, întrucât conceptul de „problemă de drept“ este mai cuprinzător decât atât. ... 44. Printr-o constantă jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare s-a reținut că noțiunea de „problemă de drept“ (în ceea ce privește recursul în interesul legii) și cea de „chestiune de drept“ (în contextul hotărârilor prealabile) pot presupune nu numai clarificarea unei norme juridice echivoce sau susceptibile de mai multe sensuri, ci, în egală măsură, permit, de exemplu: stabilirea unei concluzii ce se impune din coroborarea unor norme juridice, prin aplicarea corespunzătoare a regulilor de interpretare; a se decide dacă o normă juridică mai este în vigoare sau nu, ca efect al unor modificări sau evenimente legislative succesive, în absența unei abrogări exprese; identificarea efectelor legale ale unor decizii pronunțate de instanța de contencios constituțional; statuarea cu privire la incidența unei norme de drept într-o anumită categorie de cauze, având un anumit obiect; clarificarea raportului dintre două norme pe baza categoriilor de normă generală/normă specială și prioritatea incidenței normei speciale etc. ... 45. În sensul celor anterior menționate au fost pronunțate, spre exemplu, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și anume: Decizia nr. 3 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 2 martie 2018, paragraful 46; Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2019, paragrafele 56-57; deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, respectiv Decizia nr. 18 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 28 octombrie 2015, paragraful 41; Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011, etc. ... 46. Se constată însă că obiectul prezentului recurs în interesul legii, astfel cum a fost formulat și precizat (în limitele sesizării inițiale), nu surprinde sursa reală a practicii neunitare în litigiile în care titularii unor librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, întemeindu-se pe dispozițiile Codului civil din 1864 în materia contractului de depozit, dar și pe prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007, au solicitat în instanță, în contradictoriu cu C.E.C. Bank - S.A. și cu statul român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, restituirea sumelor depuse și a dobânzii aferente, actualizate cu indicele de inflație. ... 47. Așa cum reiese din analiza anexelor recursului în interesul legii și din detaliile prezentate pentru ilustrarea orientărilor jurisprudențiale divergente, problema de drept soluționată diferit de către instanțe nu a constat în stabilirea existenței și întinderii dreptului titularilor de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme de a obține din partea C.E.C. Bank - S.A. și a statului român despăgubiri pentru sumele depuse pe aceste mijloace de economisire, despăgubiri constând în restituirea sumelor depuse și a dobânzii aferente, actualizate în raport cu indicele de inflație, ci în temeiul juridic aplicabil pentru soluționarea cererilor cu obiectul menționat, temei juridic identificat în mod neunitar de către instanțe. ... 48. Existența sau inexistența dreptului reclamanților de a fi despăgubiți ori, dacă este cazul, întinderea acestor despăgubiri nu reprezintă decât consecința aplicării la speță a normei sau a normelor de drept incidente și este rezultatul activității jurisdicționale nemijlocite a instanțelor în procesul de aplicare a legii, așadar, de înfăptuire a justiției. ... 49. Se constată însă că o atare statuare nu presupune dezlegarea unei probleme de drept (obiectul valabil al unui recurs în interesul legii), ci reprezintă însăși soluționarea cauzei, ceea ce intră în competența exclusivă a instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor cu un astfel de obiect. ... 50. Astfel, unele instanțe, în orientarea jurisprudențială majoritară, au făcut aplicarea dispozițiilor dreptului comun, respectiv a normelor din Codul civil din 1864 privitoare la contractul de depozit neregulat, cu luarea în considerare a efectelor Legii nr. 348/2004 și cu deducerea comisionului de administrare a contului, stabilit prin Circulara aprobată în ședința Comitetului de direcție al C.E.C. din 3 august 2005. ... 51. În orientările jurisprudențiale minoritare, instanțele au făcut aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007, prin analogie sau ca efect al principiului nediscriminării, extinzând domeniul de aplicare a acestei legi speciale la alte situații neavute în vedere de legiuitor la adoptarea ei; alte instanțe, pentru admiterea unor astfel de cereri, au apreciat că, la fiecare dată a depunerilor, între reclamant și pârâtă s-au născut raporturi juridice contractuale de depozit și mandat care, potrivit art. 969 din Codul civil din 1864, reprezintă legea părților și pe care acestea trebuie să le execute cu bună-credință (raționament care pare a indica o judecată în echitate și care nu este de natură a susține în mod consistent soluțiile pronunțate). ... 52. În consecință, se constată că practica judiciară neunitară a fost generată de regulile de drept aplicate sau de identificarea de către instanțe a temeiului juridic incident în aceste cauze, în exercitarea prerogativei judecătorului reglementate de art. 22 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: „Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă.“ ... 53. În aceste condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii constată că se impune recalificarea obiectului recursului în interesul legii, în sensul de a se stabili dacă sunt incidente sau nu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 în soluționarea acțiunilor formulate de către titularii de librete C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, având ca obiect obligarea C.E.C. Bank - S.A. și a statului român la plata unor despăgubiri constând în restituirea sumelor depuse și a dobânzii aferente, actualizate cu indicele de inflație. ... 54. Recalificarea obiectului recursului în interesul legii este susținută de o bogată jurisprudență a instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare (spre exemplu, în materie civilă: Decizia nr. 9 din 25 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015; Decizia nr. 18 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 28 octombrie 2015, paragrafele 34, 35 și 37; Decizia nr. 2 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 10 martie 2017; Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017; Decizia nr. 12 din 14 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 6 iulie 2018, paragraful 23; Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, etc.). ... 55. Totodată, se reține că soluționarea acestei sesizări este și oportună, având în vedere datele statistice comunicate la dosar de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a precizărilor solicitate de acesta de la C.E.C. Bank - S.A.; astfel, în evidențele băncii există încă un număr de 33.039 de librete cu dobândă și câștiguri în autoturisme și, pe de altă parte, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești se află un număr de 101 cauze având ca obiect pretenții izvorâte din instrumentele de economisire de natura celor invocate în sesizarea de față, dosare aflate în diferite stadii procesuale și în care au calitatea de reclamanți 574 de titulari de librete, iar în 3 cauze colective acțiunile au fost formulate de 113, 212 și, respectiv, 118 reclamanți. ... 56. Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii constată că prezenta sesizare întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 din Codul de procedură civilă. ... ... VIII.2. Asupra fondului recursului în interesul legii 57. Orientarea jurisprudențială majoritară este cea care a dat o corectă calificare cererilor cu care instanțele au fost învestite, procedând la soluționarea acestora pe baza dispozițiilor dreptului comun - dispozițiile Codului civil din 1864, iar nu prin aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007. ... 58. Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.187/1962 au fost introduse libretele de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme în valoare de 5.000 lei (ROL) ca instrumente de economisire emise de C.E.C. în contrapartida preluării disponibilului bănesc al depunătorilor. Funcționând ca o bancă, atât potrivit statutului inițial aprobat prin Decretul nr. 371/1958, cât și Legii de reorganizare nr. 66/1996, raporturile dintre C.E.C. (în prezent C.E.C. Bank - S.A.) și titularii libretelor de economii îmbrăcau forma unor contracte de depozit având ca obiect bunuri fungibile. În schimbul folosinței banilor, care deveneau proprietatea băncii, C.E.C. suporta plata unei dobânzi, procentul acesteia suferind modificări după anul 1990, fără a depăși nivelul procesului inflaționist al perioadei imediat următoare schimbării regimului politic și economic. ... 59. Potrivit dispozițiilor pct. 17 alin. (1) din Statutul C.E.C. aprobat prin Decretul nr. 371/1958, în vigoare la data constituirii unor asemenea depozite, în concordanță cu dispozițiile art. 1616 din Codul civil din 1864, restituirea sumelor în numerar și a dobânzilor se realiza oricând, la cererea deponenților. ... 60. Totodată, în baza dispozițiilor art. 1604 alin. (2) din Codul civil din 1864, care consacra principiul nominalismului monetar, C.E.C. era ținut să restituie suma pe care a primit-o în aceeași monedă, indiferent de creșterea sau scăderea valorii acesteia. ... 61. Prin aplicarea prevederilor Legii nr. 348/2004, începând cu 1 iulie 2005, sumele neretrase de pe asemenea instrumente au fost convertite în noua unitate monetară, potrivit proporției 10.000 lei vechi (ROL) pentru 1 leu nou (RON). Ca urmare a acestei denominări, intervenită pe cale legislativă și intens mediatizată în perioada anterioară, valoarea în RON a sumelor depuse pe aceste librete C.E.C., a căror valoare inițială era de 5.000 ROL, s-a diminuat considerabil, devenind chiar derizorie. ... 62. În baza Circularei C.E.C. nr. 48 din 5 martie 2004, în cazul produselor bancare a căror valoare nominală era mai mică de 10 RON și pe care nu au fost efectuate operațiuni de depunere/restituire timp de un an, valoarea soldului existent urma a se vira într-un cont colector, din care erau permise doar operațiuni de lichidare a produselor bancare inactive. Începând cu 3 august 2005, în conformitate cu dispozițiile circularei aprobate în ședința Comitetului de Direcție al C.E.C. din acea dată, pentru produsele de economisire inactive înregistrate în conturile colectoare deschise la sucursale, conturile urmau a fi debitate lunar cu valoarea comisionului de 0,1 RON până când valoarea comisionului datorat era egală cu soldul contului, când intervenea închiderea contului. ... 63. În urma acestei evoluții, deponenții care nu și-au valorificat dreptul de retragere a sumelor de bani anterior devalorizării monedei naționale ca urmare a procesului inflaționist (în ciuda sistării tragerilor la sorți organizate pentru desemnarea câștigătorilor unor autoturisme și a dobânzii neatractive), anterior denominării monedei și acumulării unei valori a comisioanelor peste valoarea soldului, au înregistrat acțiuni pe rolul instanțelor urmărind plata de către C.E.C. Bank - S.A. și statul român prin Ministerul Finanțelor a unor despăgubiri reprezentând actualizarea sumelor depuse în contul unor asemenea instrumente financiare. ... 64. Lecturând considerentele hotărârilor judecătorești atașate memoriului de recurs se poate concluziona că reclamanții au urmărit plata cu titlu de despăgubiri a sumelor depuse, actualizate cu rata inflației sau cu indicele prețurilor de consum, și, fără a preciza natura raporturilor juridice dintre părțile în litigiu, au indicat drept temei juridic al pretențiilor dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007, în multe dintre acțiuni propunând modul de calcul al despăgubirilor reglementat în acest act normativ. ... 65. Or, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 este o lege cu caracter reparator, prin care legiuitorul a urmărit acordarea efectivă a despăgubirii pentru o anumită categorie de subiecți, respectiv persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C. - S.A.) în vederea achiziționării de autoturisme. Rațiunea pentru care legiuitorul a optat pentru o asemenea măsură, precum și istoricul litigiilor purtate anterior sunt irelevante, în condițiile în care categoria persoanelor beneficiare este expres delimitată, iar reclamanții din litigiile generatoare de practică neunitară, sesizată prin prezentul recurs în interesul legii, nu fac parte din aceasta. ... 66. Atât legislația în vigoare la data constituirii, cât și reglementările ulterioare au făcut diferența între depunerile realizate în vederea cumpărării unui autoturism Dacia și situația libretelor C.E.C. de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme, acestea constituind produse bancare cu finalitate diferită. ... 67. Orice încercare de identificare a unor asemănări între cele două situații pentru obținerea unui tratament reparator similar nu poate avea finalitate pe cale judiciară, cât timp limitele aplicării actului normativ au fost expres determinate prin opțiunea legiuitorului. ... 68. Având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007 este un act normativ special, dispozițiile sale se interpretează restrictiv, normele juridice speciale fiind de strictă interpretare și aplicare. ... 69. Nu este lipsit de utilitate a se constata că, în considerarea acestei situații, s-a încercat promovarea unui proiect legislativ pentru despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la C.E.C. depozite de tipul libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (PL-x nr. 327/2009), proiect respins însă de Camera Deputaților la data de 16 septembrie 2009. ... 70. De asemenea, nu se justifică invocarea unui tratament discriminatoriu potrivit art. 16 din Constituția României cât timp cele două categorii de deponenți erau diferite, legiuitorul optând în mod explicit pentru acordarea unor despăgubiri doar pentru o categorie expres identificată. ... 71. Faptul că valoarea nominală a acestor librete de economii a scăzut în urma denominării monedei naționale sau că puterea de cumpărare s-a diminuat simțitor, ca efect al procesului inflaționist, nu sunt împrejurări imputabile unității depozitare și aceasta nu poate fi ținută a răspunde dincolo de obligațiile contractuale și legale ce decurg din încheierea contractului de depozit, aceste limite extinzându-se și asupra pretinsei garanții a statului. ... 72. În același sens se cuvin a fi menționate și considerentele Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 iulie 2001 asupra Cererii nr. 34.746/1997 (Cauza privind Asociația și Liga pentru Protecția Cumpărătorilor de Autoturisme ș.a. împotriva României), potrivit cărora: „Cu privire la faptul că reclamanții se plâng despre faptul că puterea de cumpărare a economiilor lor a scăzut ca urmare a inflației, Curtea consideră că din prevederile art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție nu se deduce o obligație generală pentru stat de a menține, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la bănci sau la organismele financiare (Comisia Europeană, DH X. împotriva Germaniei nr. 8.724/79, 6.3.80, DR 20, p. 226).“ ... ... ...