Decizia ÎCCJ nr. 1/2020 (HP)Punctul XIV

XIV. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Opinia judecătorului-raportor este în sensul că martorul denunțător beneficiar al cauzei de nepedepsire prevăzute la art. 290 alin. (3) din Codul penal poate fi subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzute de art. 273 alin. (1) din Codul penal. În consecință, în măsura în care nu va declara adevărul și tot ceea ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat, denunțătorul audiat ca martor va răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzute de art. 273 din Codul penal, fiind exclusă, în raport cu jurisprudența instanței supreme, precum și cu dispozitivul și considerentele Deciziei nr. 1 din 14 ianuarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 8 martie 2019, prin care s-a stabilit că fapta unei persoane audiate ca martor de a face afirmații mincinoase sau de a nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care a fost întrebată întrunește numai elementele de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzute în art. 273 alin. (1) din Codul penal, incidența dispozițiilor art. 269 din Codul penal care incriminează infracțiunea de favorizare a făptuitorului (potrivit considerentelor deciziei anterior menționate, infracțiunea de favorizare a făptuitorului nu poate fi reținută decât atunci când nu există alte incriminări speciale ale favorizării, cum este și mărturia mincinoasă). ...