Decizia CCR nr. 329/2025Punctul 14

14. Față de această manieră de motivare a excepției, Curtea a indicat jurisprudența sa prin care a arătat, în esență, că neconstituționalitatea unei norme juridice are un caracter intrinsec și autonom, ce rezidă în însuși conținutul său normativ, și nu poate fi dedusă prin coroborarea sau compararea mai multor texte cuprinse în același act sau în alte acte normative și nici pe calea unei interpretări per a contrario, operațiune care presupune a atribui legiuitorului ceea ce acesta nu a prevăzut in terminis (Decizia nr. 122 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2004). Pe de altă parte, o eventuală eroare cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor legale criticate poate fi cenzurată doar de către instanța de judecată, controlul de contencios constituțional, în acord cu prevederile art. 124 alin. (1) și ale art. 126 alin. (1) din Constituție, neputând fi convertit într-un control judiciar chemat să înfăptuiască justiția. Curtea Constituțională nu aparține autorității judecătorești, ci este unica autoritate de jurisdicție constituțională, care asigură, printre altele, pe calea excepției, controlul constituționalității legilor sau al ordonanțelor ori al dispozițiilor dintr-o lege sau ordonanță în vigoare. Mai mult, Curtea a constatat că nemulțumirea autoarei excepției soluționate prin Decizia nr. 210 din 9 aprilie 2024 viza, în realitate, și modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate, aceste aspecte urmând să fie soluționate de către instanțele judecătorești. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii în situația de fapt dedusă judecății, cât și aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt, în speță, de competența judecătorului de cameră preliminară. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției într-o astfel de situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ...