Decizia ÎCCJ nr. 61/2019 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina A. Cererile de chemare în judecată 3. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale cu nr. 33.317/3/2017, reclamanta X - persoană juridică a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Y, constatarea nulității actului adițional la contractul individual de muncă nr. 8.123/1.05.2002, care produce efecte de la data de 7.04.2012, obligarea pârâtului să încheie un nou act adițional, cu salariul de bază lunar brut corect calculat, și să restituie diferențele salariale primite necuvenit, în baza actului adițional nul, respectiv a sumei de 13.547 lei. ... 4. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale cu nr. 36.768/3/2017, reclamanta X - persoană juridică a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Z, constatarea nulității actului adițional la contractul individual de muncă nr. 8.243/1.05.2002, care produce efecte de la data de 7.04.2012, obligarea pârâtului să încheie un nou act adițional, cu salariul de bază lunar brut corect calculat, și să restituie diferențele salariale primite necuvenit, în baza actului adițional nul, respectiv a sumei de 14.387 lei net. ... 5. În motivarea fiecăreia dintre cererile de chemare în judecată formulate, reclamanta a arătat că Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a pronunțat Sentința nr. 6.562 din 19.06.2013, prin care a obligat-o la majorarea salariilor de bază ale pârâților, începând cu data de 7.04.2012, cu indicii prețurilor de consum aferenți anilor 2008-2011 și primul trimestru al anului 2012 și la plata diferențelor salariale, rezultate în urma majorării salariilor de bază, începând cu data de 7.04.2012, până la rămânerea definitivă a hotărârii. ... 6. Având în vedere caracterul executoriu al Sentinței nr. 6.562 din 19.06.2013, reclamanta a executat benevol titlul executoriu, departamentul resurse umane încheind cu fiecare dintre pârâți un act adițional la contractul individual de muncă, ale cărui efecte se produc de la data de 7.04.2012, pe baza indicelui prețurilor de consum aferent perioadei 1.01.2008-31.03.2012. ... 7. Totodată, având în vedere obligația dispusă de instanță în titlul executoriu, reclamanta a procedat și la calcularea drepturilor salariale, pe baza indicelui de creștere a prețurilor de consum, stabilit la 26,74%, aferent perioadei ianuarie 2008-31 martie 2012, și plata acestor diferențe salariale pârâților, în cuantum de 13.547 lei brut și, respectiv, 14.387 lei, rezultate în urma majorării salariului de bază în perioada 7.04.2012-30.06.2014 (așa cum rezultă din adresa emisă de către serviciul financiar). ... 8. Ulterior, Tribunalul București, prin încheierea de ședință din data de 23.08.2016, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 429 din 17.11.2016 a Curții de Apel București, a lămurit dispozitivul Sentinței nr. 6.562 din 19.06.2013, executată în mod voluntar de către reclamantă, în sensul că salariile de bază ale pârâților urmau a fi majorate cu indicii prețurilor de consum aferenți perioadei 11.06.2008-31.03.2012. ... 9. Indicele de creștere a prețurilor de consum, astfel cum acesta a fost comunicat de Institutul Național de Statistică (INS), pentru perioada 11.06.2008-31.03.2012, era 21,42%. Rezultă că în mod eronat a fost interpretat titlul executoriu și a fost majorat salariul de bază al pârâților, începând cu data de 7.04.2012, cu coeficientul de 26,74% (aferent perioadei 1.01.2008-31.03.2012) și nu de 21,42% (aferent perioadei 11.06.2008-31.03.2012, așa cum menționează titlul executoriu, astfel cum a fost lămurit). ... 10. Astfel fiind, a mai susținut reclamanta, prin raportare la situația de fapt enunțată, rezultă că sunt îndeplinite condițiile pentru a opera nulitatea actului adițional la contractul individual de muncă, prin care s-a dispus majorarea salariului de bază al pârâților cu un procent de 26,74%, rezultând un salariu de 3.384 lei (pentru pârâtul Y) și, respectiv, de 2.762 lei (pentru pârâtul Z), impunându-se obligarea pârâților la încheierea unor acte adiționale, prin care se majorează salariul de bază cu un procent de 21,42%, rezultând un salariu de bază lunar brut al acestora de 3.170 lei și, respectiv 2.587 lei. ... 11. Valoarea sumei de plată, calculată de către serviciul financiar până la data de 30.04.2017, este în cuantum de 13.547 lei (în primul dosar) și de 14.387 lei (în cel de-al doilea dosar), rezultând din diferența dintre drepturile bănești acordate fiecărui pârât și drepturile bănești care li se cuveneau, conform dispozitivului Sentinței nr. 6.562 din 19.06.2013, lămurite. Această sumă reprezintă o plată nedatorată, pe care salariații pârâți trebuie să o restituie, conform art. 256 din Codul muncii. ... 12. În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 194-195 din Codul de procedură civilă, art. 256 din Codul muncii și art. 1.341-1.344 din Codul civil. ... ... B. Hotărârile date în primă instanță 13. Prin sentințele nr. 9.547 din 18.12.2017 și, respectiv, nr. 18 din 8.01.2018, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins acțiunile formulate de reclamantă, ca neîntemeiate. ... 14. S-a reținut că, prin Sentința nr. 6.562 din 19.06.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 40.757/3/2012, reclamanta a fost obligată să majoreze salariul de bază al pârâților, începând cu data de 7.04.2012, cu indicii prețurilor de consum aferenți anilor 2008-2011 și primului trimestru al anului 2012 și să plătească diferențele salariale rezultate în urma majorării salariului de bază, începând cu data de 7.04.2012 până la rămânerea definitivă a hotărârii. ... 15. În aplicarea titlului executoriu, părțile au semnat un act adițional la contractul individual de muncă nr. 9.260/1.03.2004 și, respectiv, nr. 9.243/1.05.2002, prin care au convenit majorarea salariului de bază lunar brut la suma de 3.384 lei (pentru pârâtul Y) și, respectiv, de 2.762 lei (în cazul pârâtului Z, din sesizarea conexă), începând cu data de 7.04.2012, luând în considerare indicii prețurilor de consum aferenți anilor 2008-2011 și primului trimestru al anului 2012. ... 16. Tribunalul a reținut că, în fiecare dintre cauze, reclamanta a solicitat să se constate nulitatea actului adițional, pe motiv că la determinarea salariului de bază lunar brut a avut în vedere indicii prețurilor de consum aferenți perioadei 1.01.2008-31.03.2012, iar nu pe cei corespunzători perioadei 11.06.2008-31.03.2012, astfel cum s-a statuat prin încheierea de lămurire a hotărârii din data de 23.08.2016. ... 17. Prima instanță a apreciat că această împrejurare nu poate constitui, însă, motiv de nulitate absolută a actului adițional. ... 18. Astfel, s-a reținut că, potrivit art. 17 alin. (5) din Codul muncii, în timpul executării contractului individual de muncă, orice modificare a salariului impune încheierea unui act adițional la contract, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării, cu excepția situației în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege. ... 19. Or, pentru punerea în aplicare a sentinței civile, părțile au convenit să modifice raportul lor de muncă sub aspectul salarizării, fiind stabilit un salariu de bază lunar brut bazat pe indicii prețurilor de consum aferenți perioadei 1.01.2008-31.03.2012. Actul adițional a fost semnat de părți și exprimă acordul lor de voință, consimțământul fiind exprimat în mod liber și neviciat, făcut cu intenția de a se conforma titlului executoriu. ... 20. Potrivit art. 1.246 din Codul civil, orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune. Așadar, nulitatea reprezintă sancțiunea aplicabilă actelor juridice pentru nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la încheierea lor valabilă și presupune existența cauzei de nulitate la momentul încheierii actului. În cauză, însă, a mai reținut prima instanță, în fiecare dintre aceste cauze, reclamanta nu a invocat nerespectarea vreunei dispoziții legale la momentul încheierii actului adițional, ci doar împrejurarea că, ulterior încheierii actului, instanța a lămurit dispozitivul titlului executoriu, stabilind o altă perioadă de referință în ceea ce privește indicele prețurilor de consum. S-a apreciat că un asemenea motiv nu are natura unei cauze de nulitate, actul adițional fiind încheiat de părți în mod valabil, cu respectarea cerințelor imperative stabilite de dispozițiile art. 16 și art. 17 alin. (5) din Codul muncii, producând efecte juridice. ... 21. Prima instanță a apreciat, în fiecare dintre cele două cauze, că nu poate fi anulat actul adițional, încheiat în mod valabil, pentru simplul motiv că reclamanta a aplicat greșit titlul executoriu, și nici nu pot fi obligați pârâții să încheie un nou act adițional; orice act juridic bilateral reprezintă expresia unui acord de voință, iar instanța nu se poate substitui voinței părților, modificarea raportului de muncă neputându-se realiza decât prin voința părților, materializată prin semnarea unui act adițional la contractul individual de muncă. ... 22. În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect restituirea sumei de 13.547 lei și, respectiv, în cazul celuilalt pârât, de 14.387 lei, plătite pârâților fără a fi datorată, prima instanță a apreciat că și acesta este neîntemeiat, pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 256 din Codul muncii. ... ... C. Calea de atac exercitată 23. Împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță a formulat apel reclamanta X, la data de 16.04.2018 (în prima cauză) și la data de 23.03.2018 (în cea de-a doua), solicitându-se schimbarea sentințelor pronunțate de tribunal, în sensul admiterii cererilor de chemare în judecată. ... 24. A arătat apelanta-reclamantă că argumentele instanței de fond cu privire la actul adițional care exprimă acordul de voință al părților pentru modificarea raportului de muncă sub aspectul salarizării și cu privire la consimțământul părților care a fost exprimat în mod liber și neviciat, făcut cu intenția de a se conforma titlului executoriu, sunt incorecte și canalizate pe o interpretare excesivă a dispozițiilor art. 17 alin. (5) din Codul muncii. În mod greșit s-a considerat că nu a fost invocată nerespectarea unei dispoziții legale la momentul încheierii actului adițional, ci doar împrejurarea că, ulterior încheierii actului, instanța de judecată a lămurit titlul executoriu, stabilind o altă perioadă de referință pentru calculul indicelui prețurilor de consum, iar un asemenea motiv nu are natura unei cauze de nulitate. ... 25. La încheierea actului adițional, angajatorul a acționat ca urmare a constrângerii sale prin hotărârea judecătorească, pentru a executa obligația având ca obiect majorarea salarială față de salariații săi. Prin urmare, decizia angajatorului de a majora salariul de bază nu poate fi asimilată unei negocieri a părților și nu a presupus o negociere între salariat și angajator, ci are natura unui act de executare a unei obligații stabilite printrun titlu executoriu. Nu poate fi vorba despre un acord de voință al părților realizat cu intenția de a se conforma titlului executoriu, câtă vreme punerea în executare a acestuia se putea face și în lipsa acordului angajatului, întrucât hotărârea judecătorească are putere executorie și forța probantă a unui înscris autentic. Sub acest aspect, în mod eronat a reținut instanța de fond că încheierea actului adițional nu a fost exclusiv consecința punerii în executare a sentinței civile, ci a fost și consecința negocierii părților contractului individual de muncă. Or, plecând de la o astfel de interpretare, s-ar ajunge la situația în care nici salariatul nu ar putea pune în executare o sentință prin care angajatorul său a fost obligat să facă ceva, decât cu acordul acestuia, situație inacceptabilă pentru că ar lipsi hotărârea judecătorească de forța sa executorie. ... 26. În Dosarul nr. 33.317/3/2017, apelanta a susținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 1.246 din Codul civil, orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune. Or, încheierea actului adițional la contractul individual de muncă pentru modificarea elementului salariu, cu depășirea titlului executoriu, adică prin majorarea salariului de bază cu 26,74%, iar nu cu 21,42%, cum a fost lămurit titlul executoriu, are semnificația lipsei cauzei actului. ... 27. Existența unui act adițional la contractul individual de muncă presupune existența unei cauze care să determine încheierea actului adițional. Cauza, așa cum o definește Codul civil, este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul/ actul adițional, dar, în situația existentă între societatea angajatoare și salariații pârâți, nu există un asemenea motiv, deoarece angajatorul avea de pus în executare o sentință civilă care era obligatorie chiar și în lipsa vreunui acord între părți cu privire la acest aspect. Nu rezultă din elementele cauzei că părțile ar fi intenționat să renegocieze salariul intimaților-pârâți independent de existența sentinței, ci doar să pună în executare titlul executoriu, situație în care nu este îndeplinită condiția esențială de valabilitate a actului adițional a existenței cauzei. ... 28. Prin urmare, prima instanță a reținut, în mod eronat, că un asemenea motiv nu are natura unei cauze de nulitate, aplicabile fiind instituțiile legale reglementate de legiuitor pentru această etapă de analiză a valabilității actului juridic, iar nu cele referitoare la faza execuțională a procesului civil, chiar dacă angajatorul a aplicat greșit titlul executoriu. ... 29. În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect restituirea sumelor încasate necuvenit de intimații-pârâți, apelanta-reclamantă a arătat că a fost în mod greșit respins de prima instanță ca neîntemeiat, față de dispozițiile art. 256 din Codul muncii; astfel, se poate constata că, la momentul efectuării plăților, sumele de bani achitate erau datorate, fiind executate voluntar obligațiile stabilite în sarcina sa prin hotărârea judecătorească executorie. Împrejurarea că, ulterior, instanța de judecată a lămurit titlul executoriu, prin stabilirea unei alte modalități de calcul al diferențelor de drepturi, relevă faptul că salariul de bază a fost majorat eronat, ca rezultat al unei reprezentări deformate a realității juridice la data încheierii actelor adiționale, în luna octombrie 2014. În acest fel, diferențele de drepturi salariale, calculate de departamentul de specialitate al societății și plătite intimaților, după semnarea actelor adiționale, sunt mult mai mari decât cele la care ar fi avut dreptul salariații, aceștia primind mai mult decât li se cuvenea, fapt ce atrage incidența instituției juridice a plății nedatorate. ... 30. Obligația de restituire subzistă în sarcina salariaților, întrucât aceștia au încasat niște sume necuvenite care își au izvorul în plata diferențelor salariale, rezultate în urma majorării salariului de bază, începând cu data de 7.04.2012. Sumele plătite au fost mai mari decât cele real datorate, pentru că s-au cuantificat drepturile bănești brute lunare primite de creditori, începând cu data de 7.04.2012, cu un indice de creștere a prețurilor de consum aferent perioadei 1.01.2008-31.03.2012, deși contractul colectiv de muncă valabil pentru anul 2008 a intrat în vigoare la 11.06.2008 și, astfel, pentru perioada 1.01.2008-10.06.2008, nu trebuiau calculați indicii de indexare. Prin urmare, în mod eronat tribunalul a reținut că angajatorul nu poate uza de procedura reglementată de dispozițiile art. 256 din Codul muncii. ... 31. La termenul de judecată din 14.11.2018, instanța de apel, din oficiu, a pus în discuția părților, în fiecare dintre cele două cauze, oportunitatea sesizării instanței supreme, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, cu dezlegarea problemei de drept menționate în preambulul prezentei decizii. ... ... ...