Decizia ÎCCJ nr. 50/2019 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 31. Completul de judecată al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a arătat că în interpretarea dispozițiilor legale relevante se impune a se determina dacă noțiunea de specialist din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete la care se referă art. 22 din secțiunea a 6-a, capitolul VIII, anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 o include și pe aceea a inspectorilor antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor care sunt detașați în cadrul parchetelor, în condițiile legii, pe posturi de specialiști sau dacă normele incidente reglementează categorii diferite cărora li se aplică dispoziții legale diferite în ceea ce privește salarizarea. ... 32. Analizând cronologic modalitatea în care legiuitorul s-a referit la aceste categorii de specialiști, instanța de trimitere a constatat următoarele: prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cu modificările ulterioare, a fost modificată și completată Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 304/2004), în sensul introducerii la art. 116 a alin. (5) conform căruia „În cadrul parchetelor pot fi numiți, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.“ ... 33. Prin art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 s-a prevăzut că „În cadrul structurii centrale a Direcției generale antifraudă fiscală funcționează pe lângă structurile de prevenire și control Direcția de combatere a fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiuni economico-financiare. În acest scop inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcții sunt detașați în cadrul parchetelor, în condițiile legii, pe posturi de specialiști“, dispoziție care s-a corelat cu prevederile Legii nr. 304/2004 prin introducerea art. 120^1 prin art. 24 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013, potrivit căruia „În cadrul parchetelor își pot desfășura activitatea specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.“ ... 34. Atât prevederile art. 116 alin. (5) , cât și cele ale art. 120^1 din Legea nr. 304/2004, al căror scop a fost acela de a realiza corelarea acestei legi cu actele normative prin care au fost introduse, nu conțin deosebiri de substanță care să îndreptățească concluzia că legiuitorul a urmărit să diferențieze categoria inspectorilor antifraudă detașați pe postul de specialiști de cea a specialiștilor care pot fi numiți în cadrul parchetelor în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. ... 35. Tratarea diferită în cadrul categoriei specialiștilor a inspectorilor antifraudă care au fost detașați în interiorul parchetelor contrazice însăși esența instituției detașării, care presupune ca funcționarul detașat să beneficieze de salariul funcției publice pe care este detașat. Astfel, art. 89 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 prevede că „Pe perioada detașării funcționarul public își păstrează funcția publică și salariul. Dacă salariul corespunzător funcției publice pe care este detașat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detașării în altă localitate autoritatea sau instituția publică beneficiară este obligată să-i suporte costul integral al transportului, dus și întors, cel puțin o dată pe lună, al cazării și al indemnizației de detașare.“ ... 36. Rolul instanței de contencios constituțional este acela de a veghea la respectarea principiilor constituționale în reglementarea salarizării, printre acestea regăsindu-se și principiul egalității în drepturi, care presupune un salariu egal pentru o muncă egală. Prin prisma acestui principiu instanței iar reveni sarcina să compare dacă este vorba de situații diferite, respectiv de categorii socio-profesionale cu atribuții și responsabilități specifice. ... 37. Or, analizând comparativ categoria specialiștilor numiți în cadrul parchetelor în condițiile art. 116 alin. (5) dinLegea nr. 304/2004 și pe cea a inspectorilor antifraudă detașați în cadrul parchetelor, instanța de trimitere a apreciat că atribuțiile și responsabilitățile celor două categorii se suprapun. S-a arătat că în acest sens s-a exprimat și Curtea Constituțională, din considerentele Deciziei nr. 787 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 17 martie 2017, și al Deciziei nr. 791 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 23 februarie 2017, rezultând că nu există deosebire între munca prestată de ... ...