Decizia CCR nr. 252/2025Punctul 43

43. Înalta Curte de Casație și Justiție a citat jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, reținând că aceasta a fost pronunțată în legătură cu o componentă a salariului de încadrare, și nu cu un element de salarizare suplimentar acestuia. Înalta Curte de Casație și Justiție a tras două concluzii: prima vizează împrejurarea că dezlegările instanței de contencios constituțional din cuprinsul Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 sunt integrate în prezent de normele de la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv în conținutul conceptual al principiului nediscriminării (care reclamă eliminarea oricăror forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție) și în cel al principiului egalizării cu salariul maxim în plată pentru persoane din aceeași instituție sau autoritate publică (în sensul asigurării de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală); cea de-a doua concluzie este că aceste principii funcționează doar în ceea ce privește indemnizația brută lunară de încadrare, iar nu și în privința celorlalte componente ale salariului lunar al personalului din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională, relevante pentru această distincție fiind definițiile legale de la art. 7 lit. c) , e) și m) din Legea-cadru nr. 153/2017. ...