Decizia CCR nr. 261/2025Punctul 22

22. De asemenea, Curtea constată că nici critica autorului, potrivit căreia, prin neluarea în considerare a momentului în care și-a manifestat intenția de a obține pensia, dar prin exercitarea dreptului la pensie printr-o formă nerecunoscută de lege, adică prin adresarea cererii de pensionare casei teritoriale de pensii, nu este întemeiată și, ca atare, nu se încalcă dreptul la pensie prevăzut de art. 47 din Constituție. Împrejurarea că pensia se acordă de la momentul manifestării de voință a titularului acestuia, în sensul acordării ei, și nu de la momentul în care beneficiarul îndeplinește condițiile de acordare, nu contravine art. 47 alin. (2) din Constituție. Statul nu își încalcă substanța îndatoririi sale constituționale asumate prin acest text, respectiv de a plăti pensia cetățenilor îndreptățiți, prin soluția normativă criticată prin prezenta excepție, respectiv ca solicitarea de pensionare să fie adresată unei anumite instituții, în cauză casa de pensii sectorială, și nu alta, în particular casa teritorială de pensii și ca pensia să se cuvină de la data formulării cererii la această instituție și nu de la data îndeplinirii condițiilor de acordare a pensiei. ...