Decizia ÎCCJ nr. 32/2019 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 42. La nivelul Curților de Apel Alba Iulia Craiova, Oradea, Pitești și Ploiești nu a fost identificată jurisprudență în materie și nici nu a fost înaintat un punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări. ... 43. Curtea de Apel Bacău a comunicat că la nivelul instanțelor arondate s-a conturat opinia potrivit căreia termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită aplicabil creanțelor stabilite în favoarea autorităților publice cu titlu de despăgubiri civile datorate de către cadrele militare în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, ca urmare a soluționării acțiunii civile în cadrul unui proces penal, este termenul de prescripție general de 3 ani. În acest sens, au formulat puncte de vedere Secția I civilă și de contencios administrativ a Tribunalului Neamț, Tribunalul Bacău și Judecătoria Moinești. ... 44. Curtea de Apel Brașov a comunicat opinia judecătorilor din cadrul Judecătoriei Brașov, care este în sensul că termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită aplicabil creanțelor stabilite în favoarea autorităților publice cu titlu de despăgubiri civile datorate de cadrele militare în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 121/1998, ca urmare a soluționării acțiunii civile în cadrul unui proces penal, este cel de drept comun, prevăzut de art. 706 din Codul de procedură civilă, iar nu cel aplicabil creanțelor bugetare potrivit Legii nr. 207/2015. ... 45. Curtea de Apel București a comunicat că la nivelul instanțelor arondate s-a conturat opinia majoritară potrivit căreia termenul de prescripție aplicabil creanțelor ce fac obiectul problemei supuse discuției este termenul general de prescripție de 3 ani, decurgând din caracterul civil al respectivelor creanțe. S-a arătat, în esență, că izvorul creanței îl constituie fapta ilicită a debitorului, care a generat un prejudiciu în patrimoniul autorității publice, nefiind vorba despre o obligație de plată a debitorului decurgând din relații contractuale sau din calitatea acestuia de contribuabil, care să fie inclusă în categoria creanțelor fiscale sau bugetare, în sensul art. 1 pct. 7-12 din Codul de procedură fiscală. În mod evident, plata despăgubirilor se va face în bugetul autorității publice prejudiciate, însă nu se poate reține că aceasta constituie un venit al autorității respective, de vreme ce suma este destinată a acoperi prejudiciul material. De asemenea, o derogare în această materie de la regula de drept comun în privința organului competent să efectueze executarea silită nu imprimă creanței o natură bugetară care să aibă drept consecință instituirea termenului de prescripție de 5 ani prevăzut de Codul de procedură fiscală. Fiind vorba de o derogare de la regula generală, aceasta trebuie să fie interpretată restrictiv, deci doar în privința competenței de efectuare a executării silite, regimul aplicabil creanței civile în cauză, inclusiv în privința prescripției dreptului de a cere executarea silită, fiind cel prevăzut de dispozițiile civile incidente. Tribunalul Ialomița - Secția civilă, instanțele aflate în circumscripția acestui tribunal și Judecătoria Zimnicea au opinat pentru aceeași dezlegare a problemei de drept, cu precizarea că, în raport cu definițiile legale date noțiunilor de creanță bugetară și creanță fiscală de art. 1 pct. 7-12 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, creanța în discuție este o creanță bugetară, fiind vorba de sume datorate bugetului general consolidat, însă nu o creanță fiscală, întrucât nu vizează dreptul la perceperea impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale. Nefiind o creanță fiscală, nu îi este aplicabil termenul de prescripție de 5 ani, prevăzut de art. 110 din Legea nr. 207/2015, ce se aplică doar creanțelor fiscale. În opinie minoritară, magistrații au apreciat că despăgubirile civile datorate de cadrele militare în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 urmăresc repararea prejudiciului suferit de către instituții publice din domeniul militar al căror patrimoniu a fost creat prin intermediul bugetului general consolidat și a fost afectat prin faptele ilicite ale militarilor aflați în exercițiul funcțiunii. Art. 2 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură fiscală prevede că, în măsura în care prin lege specială nu se prevede altfel, codul se aplică și pentru alte creanțe bugetare care, potrivit legii, sunt asimilate creanțelor fiscale. Or, creanțele bugetare care, potrivit legii, se administrează de autoritățile sau instituțiile publice, inclusiv cele reprezentând venituri proprii, se pot executa prin executori fiscali organizați în compartimente de specialitate, aceștia fiind abilitați să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită, conform art. 220 alin. (3) din Codul de procedură fiscală. În atare condiții, s-a apreciat că natura juridică a unei creanțe stabilite în favoarea autorităților publice cu titlu de despăgubiri civile datorate de cadrele militare în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 este aceea de creanță bugetară-fiscală, ceea ce face ca dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale să se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept, potrivit art. 215 alin. (1) din Codul de procedură fiscală. S-au atașat Sentința civilă nr. 8.585 din 5 decembrie 2014 și Sentința civilă nr. 857 din 1 februarie 2018, pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București. ... 46. La nivelul Curții de Apel Cluj, opinia exprimată de judecătorii din cadrul Tribunalului Cluj - Secția civilă și Tribunalului Maramureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost în sensul că termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită aplicabil creanțelor stabilite în favoarea autorităților publice cu titlu de despăgubiri civile datorate de cadrele militare în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, ca urmare a soluționării acțiunii civile în cadrul unui proces penal, este termenul general de prescripție de 3 ani, având în vedere natură civilă a despăgubirilor stabilite în cadrul acțiunilor având ca obiect răspunderea materială a militarilor, chiar dacă acestea sunt soluționate de instanța penală. ... 47. Curtea de Apel Constanța a comunicat opinia judecătorilor care judecă în materie civilă din cadrul Judecătoriei Tulcea, potrivit căreia termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită aplicabil creanțelor stabilite în favoarea autorităților publice cu titlu de despăgubiri civile datorate de cadrele militare în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, ca urmare a soluționării acțiunii civile în cadrul unui proces penal, este de 3 ani, având în vedere natura civilă a creanței. Împrejurarea că executarea silită a acestor creanțe poate fi dată de către legiuitor în competența organele execuționale fiscale, prin reglementări cu caracter special, prin derogare de la dreptul comun, în considerarea unor rațiuni de ordin economic, financiar etc. și a calității creditorilor (autorități publice), nu poate duce la altă concluzie, respectiv la schimbarea naturii juridice civile a creanței. ... 48. Curtea de Apel Galați a comunicat opinia judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Galați, instanță arondată, în sensul că termenul de prescripție, în speță, este cel prevăzut de dreptul comun, iar nu de legislația fiscală. Caracterul civil al creanței nu îl împiedică pe legiuitor ca, în considerarea unor rațiuni de ordin economic, financiar etc. și a calității de instituție bugetară a creditoarei, să adopte o reglementare cu caracter special, care să deroge de la dreptul comun în materia creanțelor civile, însă numai în ce privește competența organelor execuționale, raportat la Decizia nr. 66/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 49. La nivelul Curții de Apel Iași, Judecătoria Iași a comunicat opinia majoritară a judecătorilor, potrivit căreia, pornind de la Decizia nr. 66 din 2 octombrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, termenul de prescripție este 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept, conform art. 131 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, în vigoare la momentul pronunțării sentinței penale (Ordonanța Guvernului nr. 92/2003), conform principiului de drept tempus regit actum. ... 50. Curtea de Apel Suceava a comunicat opinia judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Suceava, în sensul că, chiar dacă nu are o natură fiscală, obligația de plată către Ministerul Apărării Naționale a sumei de bani menționată într-un titlu executoriu constituie o creanță bugetară, în privința executării căreia sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 207/2015. În acest context, fiind în discuție încasarea unei creanțe bugetare datorate în temeiul unui raport juridic contractual și stabilite printr-o hotărâre judecătorească, care se face venit la bugetul consolidat al statului, executarea silită urmează să se realizeze prin intermediul organelor fiscale, ca organe de executare silită ale statului, considerent care a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 66 din 2 octombrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În consecință, față de conținutul deciziei anterior menționate și reținând caracterul bugetar al creanței în cauză, raportat și la dispozițiile art. 220 și art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015, s-a concluzionat că dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale, respectiv bugetare, se prescrie în termen de 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept. De asemenea a fost comunicată opinia judecătorilor Secției a II-a civile a Tribunalului Suceava, care este în sensul că termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, aplicabil creanțelor stabilite în favoarea autorităților publice cu titlu de despăgubiri civile datorate de cadrele militare în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, este de 3 ani de la soluționarea definitivă a acțiunii penale ori de la soluționarea definitivă a laturii civile sau de la rămânerea definitivă a acțiunii administrative. ... 51. La nivelul Curții de Apel Târgu Mureș, opinia de principiu a judecătorilor de la Judecătoria Târnăveni și Judecătoria Odorheiu Secuiesc este în sensul că termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, aplicabil creanțelor stabilite în favoarea autorităților publice cu titlu de despăgubiri civile datorate de cadrele militare în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, ca urmare a soluționării acțiunii civile în cadrul unui proces penal, este de 3 ani. ... 52. Curtea de Apel Timișoara a transmis punctul de vedere exprimat de colectivul de judecători din cadrul Judecătoriei Reșița cu privire la termenul de prescripție aplicabil creanțelor indicate, precizând că ar fi vorba despre un termen de prescripție de 3 ani. Regimul de prescripție a dreptului de creanță privește raportul de drept material/substanțial, astfel că relevantă pentru aplicarea regimului de prescripție instituit de Codul de procedură fiscală, mai favorabil creditorului decât regimul de drept comun, este stabilirea naturii juridice fiscale a creanței. Orice încasare la care are drept unitatea administrativ-teritorială constituie venit bugetar, fiindcă banii se duc la bugetul local. Astfel, nu sunt încasate doar creanțe fiscale, ce izvorăsc strict din raporturi materiale de ordin fiscal, ci și alte creanțe bugetare. Distincția în funcție de colectarea la bugetul de stat a sumelor direct sau indirect, prin intermediul unei instituții publice, este, de asemenea, nerelevantă din perspectiva calificării creanței fiscale și, respectiv, a obligației fiscale (așa cum rezultă din considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 8 din 19 februarie 2018). Obligația născută dintr-o faptă ilicită are natura juridică a unei creanțe civile, nefiind o creanță fiscală, întrucât nu provine din raporturi fiscale existente între părți, ci își are izvorul în fapta unei părți, căreia i se aplică normele de drept privat. Pe cale de consecință, acestei creanțe nu îi vor fi aplicabile regulile de prescripție aplicabile creanțelor fiscale, ci regulile de drept comun, respectiv termenul de 3 ani prevăzut de dispozițiile art. 2500 și următoarele din Codul civil. ... 53. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce face obiectul sesizării. ... ...