Decizia ÎCCJ nr. 28/2019 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența Curții Constituționale 42. Pronunțându-se asupra constituționalității dispozițiilor art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015, instanța de contencios constituțional a statuat că acestea sunt conforme Legii fundamentale, reținând următoarele: 19. Considerând că se impune acordarea din nou a beneficiului pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienilor criminaliști din cadrul parchetelor, legiuitorul, prin art. I din Legea nr. 130/2015, prevede completarea Legii nr. 567/2004 cu art. 68^5, care stabilește condițiile acordării acestui drept. ... 20. În același timp, având în vedere că persoanele deja pensionate la data intrării în vigoare a Legii nr. 130/2015, provenind din rândul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale aceeași categorie de personal, nu mai beneficiază de pensie de serviciu, ci de o pensie contributivă, calculată în temeiul Legii nr. 263/2010, legiuitorul a considerat că se impune acordarea din nou a dreptului la pensie de serviciu. Dispozițiile art. II din Legea nr. 130/2015 se referă la acest aspect. Textul de lege criticat ca fiind neconstituțional prevede baza de calcul al acestei pensii. ... 21. Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că această bază de calcul nu ține cont de veniturile și sporurile pe care le-a obținut, ci se raportează la «media salariilor de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate, precum și media sporurilor, în procent, avute în ultimele 12 luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat din funcție.» ... 22. Analizând această critică, Curtea constată că, odată cu acordarea din nou a beneficiului dreptului la pensie de serviciu, Legea nr. 130/2015 a stabilit totodată și condițiile în care acesta se acordă. Contrar celor susținute de autorul excepției, însă, aceste dispoziții nu reprezintă o repunere în fondul activ al legislației a dispozițiilor abrogate ale art. 68 din Legea nr. 567/2004, ci o reglementare nouă, de sine stătătoare, care își produce efectele de la intrarea sa în vigoare pentru viitor. ... 23. Așa cum Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa, prevederile art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituție, potrivit cărora «Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege», trebuie interpretate în sensul că acordă legiuitorului competența exclusivă de a stabili condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului acestuia. De asemenea, Curtea a precizat că «ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea ... cuantumului pensiilor.» (Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007) 24. Prin urmare, având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că dispozițiile art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 reprezintă opțiunea legiuitorului referitoare la acordarea, pentru viitor, a dreptului la pensie de serviciu categoriilor de personal la care se referă Legea nr. 130/2015, Curtea apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) . ... 25. De altfel, considerentele ce vizează incidența dispozițiilor art. II din Legea nr. 130/2015 de la data intrării lor în vigoare pentru viitor răspund și criticii de neconstituționalitate referitoare la pretinsul caracter discriminatoriu al acestor dispoziții de lege, prin care autorul excepției compară situația sa cu cea a persoanelor care au obținut păstrarea pensiei de serviciu pe cale judecătorească. Astfel, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015, «Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătorești definitive.» Prin urmare, aceste persoane sunt supuse unui alt tratament juridic. Cu toate acestea, Curtea apreciază că diferența de tratament juridic criticată nu este discriminatorie, întrucât categoriile de persoane comparate nu se află în situații similare. Astfel, persoanele prevăzute la art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015, din care face parte și autorul excepției de neconstituționalitate, respectiv personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale care, la data intrării în vigoare a legii, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii, au obținut pensia de serviciu în temeiul Legii nr. 130/2015. Din contră, persoanele menționate în ipoteza art. II alin. (6) din aceeași lege beneficiază de pensia de serviciu în baza hotărârilor judecătorești având ca temei legislația anterioară Legii nr. 130/2015. Prin urmare, temeiurile legale ale acordării dreptului la pensia de serviciu sunt diferite în cazul celor două categorii de persoane. Or, așa cum Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, așa cum este, spre exemplu, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, «situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.»“ (Decizia nr. 502 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 5 noiembrie 2018) ... ... ...