Decizia ÎCCJ nr. 28/2019 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 45. Examinând sesizarea, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată următoarele: ... 46. Pentru a evalua dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, aceea de a pronunța o decizie interpretativă de principiu în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivel național, se impune în primul rând evaluarea tuturor elementelor sesizării, adică verificarea atât a circumstanțelor care o generează, cât și a condițiilor care permit declanșarea mecanismului de interpretare. ... 47. Aceasta presupune verificarea îndeplinirii simultane a tuturor condițiilor prevăzute pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, condiții extrase din dispozițiile legale redate în cele ce urmează. Astfel: ... 48. Conform art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 49. Conform art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților.“ ... 50. Analiza critică a textelor citate induce concluzia că atât art. 519, cât și prima teză a art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă condiționează admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile de îndeplinirea unor cerințe ce trebuie întrunite cumulativ. ... 51. Se constată că primele trei cerințe sunt întrunite, întrucât Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, legal învestită cu soluționarea apelului, judecă în ultimă instanță litigiul de muncă dedus judecății și urmează să pronunțe o hotărâre judecătorească definitivă, în conformitate cu prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 52. Cu referire la condiția de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, se reține că problema de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. ... 53. Chestiunea de drept trebuie să fie aptă să suscite interpretări diferite, care, fie doar prefigurate, fie deja afirmate pe plan doctrinar, trebuie arătate în sesizare. Această cerință rezultă din dispozițiile art. 520 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă, conform cărora încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care astfel este ținut în primul rând să stabilească dacă există o problemă de interpretare ce implică riscul unor dezlegări diferite ulterioare în practică și, totodată, dacă respectiva dezlegare este aptă a duce la soluționarea cauzei. ... 54. Din perspectiva celor enunțate anterior, se observă că, deși sesizarea ridică o problemă de aplicabilitate a unui text de lege la situația concretă a cauzei, aceasta este eronat reținută ca bază de interpretare, posibil contradictorie, pentru respectivul text de lege. ... 55. Astfel, în ceea ce privește situația litigioasă, rezultă din cuprinsul sesizării că reclamanta face parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor căruia i s-au deschis drepturile de pensie în baza Legii nr. 567/2004 la data de 31.10.2007, astfel cum ea însăși precizează. Pensia de serviciu s-a transformat în pensie din sistemul contributiv în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare (Legea nr. 119/2010), și a fost revizuită potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011), fiind menținută ca pensie în sistemul contributiv și după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, lege care a abrogat în mod expres dispozițiile art. 68, 68^1 alin. (2) , 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004 - sediul de reglementare în materia pensiei de serviciu, pentru respectiva categorie profesională. ... 56. Prin art. I din Legea nr. 130/2015 a fost introdus în Legea nr. 567/2004art. 68^5 care a instituit, din nou, pensia de serviciu, art. II prevăzând norme tranzitorii de aplicare a legii pentru diferite categorii de beneficiari. ... 57. Spre deosebire de persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis după data de 25 iulie 2015, data intrării în vigoare a Legii nr. 130/2015, pentru care baza de calcul este formată, potrivit art. 68^5 alin. (1) , din media salariilor de bază brute lunare realizate de pensionar, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, pentru cei care îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei de serviciu, dar la data pensionării au o altă ocupație [a căror situație este reglementată de art. 68^5 alin. (7) ] și cei care sunt beneficiarii unei pensii din sistemul public [vizați de norma tranzitorie reprezentată de art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015], baza de calcul o reprezintă media salariilor de bază brute lunare, din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate, ceea ce diferă fiind modul de calcul al sporurilor. ... 58. Reclamantei i s-a eliberat adeverința din 29.09.2015 de către Tribunalul Neamț, conținând baza de calcul în vederea stabilirii pensiei, fiindu-i emisă decizie de stabilire a pensiei de serviciu de către Casa de Pensii la data de 12.11.2015. Pe calea acțiunii ce face obiectul soluționării în cauza în care a fost formulată sesizarea, promovată la data de 12.03.2018, reclamanta solicită eliberarea unei noi adeverințe, care să modifice baza de calcul anterioară, prin includerea altor valori de referință sectorială față de cea utilizată la stabilirea pensiei de serviciu în anul 2015, de 305 lei, respectiv de 405 lei, 421 lei și 463 lei. ... 59. Instanța de trimitere întreabă dacă personalului auxiliar de specialitate care a ieșit la pensie sub imperiul Legii nr. 263/2010 îi sunt aplicabile dispozițiile art. II alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/2015, considerând că, în cazul unui răspuns afirmativ, art. II alin. (1) s-ar aplica retroactiv, prin raportare la data nașterii dreptului la pensie. ... 60. Mai susține că art. II alin. (1) nu schimbă condițiile stabilite pentru pensia de serviciu reglementată de art. 68^5 alin. (7) în privința persoanelor care, la data pensionării, aveau o altă ocupație decât aceea de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, dar consideră că textul este neclar, întrucât este edictat doar pentru a introduce o nouă categorie de beneficiari, mărind sfera persoanelor care beneficiază de acest drept. ... 61. Se constată însă că, distinct de condiția noutății, aceste sumare argumente nu sunt apte a dovedi că problema de drept sesizată este una veritabilă. ... 62. Reamintind că scopul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile este acela de a preîntâmpina generarea unei jurisprudențe neunitare, ca urmare a unei interpretări și aplicări diferite a unei dispoziții legale, Curtea subliniază că, deși evaluarea condiției revine acestei instanțe, astfel cum s-a reținut deja în decizii anterioare pronunțate în această materie, evidențierea acesteia este necesară în actul de sesizare, în măsura în care, prin dispozițiile art. 520 din Codul de procedură civilă, instanței de trimitere îi este cerută o primă evaluare a condițiilor din textul de lege anterior. ... 63. Din acest punct de vedere, îndeplinirea acestei condiții trebuie evaluată primordial de autorul sesizării, prin relevarea tuturor datelor care pot susține și justifica nevoia instanței de a primi o dezlegare de principiu a unei norme de drept. Instanța de trimitere trebuie să argumenteze fie că în aplicarea normei legale supuse interpretării nu se degajă o jurisprudență relevantă, fie că anumite realități socioeconomice impun o reconsiderare a conținutului acesteia. ... 64. Mai concret, pentru a vădi necesitatea unificării practicii în problema care necesită interpretare, autorul sesizării ar trebui să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textului de lege, fie prin raportare la niște tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate exhaustiv care să reclame necesitatea intervenției Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 65. Or, completul de judecată al Curții de Apel Bacău care a formulat sesizarea cu chestiunea de drept în discuție nu a realizat o evaluare comparativă a jurisprudenței instanțelor naționale, nici chiar a jurisprudenței propriei instanțe, pentru a putea caracteriza în mod relevant de ce se conturează premisele unei jurisprudențe neunitare care să facă necesară intervenția mecanismului de unificare ori dacă problema de drept are un caracter veritabil și relevă o dificultate de interpretare care riscă, prin interpretări diferite, să genereze răspunsuri neconciliabile. ... 66. Trecând, mai departe, la examenul jurisprudenței naționale, în verificarea acestei condiții de admisibilitate, Curtea constată că aceasta nu relevă că aspectele problematizate prin actul de sesizare au fost soluționate până în acest moment întro jurisprudență care să reflecte una sau mai multe orientări în aplicarea textelor de lege enunțate în întrebarea adresată instanței supreme. Jurisprudența atașată, în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 502 din 17 iulie 2018 (paragraful 20: „legiuitorul a considerat că se impune acordarea din nou a dreptului la pensie de serviciu. Dispozițiile art. II din Legea nr. 130/2015 se referă la acest aspect“; paragraful 24: „art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 reprezintă opțiunea legiuitorului referitoare la acordarea, pentru viitor, a dreptului la pensie de serviciu categoriilor de personal la care se referă Legea nr. 130/2015“), dar și punctele de vedere exprimate de instanțele de judecată, cu o singură excepție, aceea a Tribunalului Ialomița, formulată la nivel teoretic și care preia argumentele instanței de trimitere, converg în a considera că persoanele care au în plată pensii din sistemul contributiv pot opta, în baza unei cereri, pentru pensia de serviciu, în aplicarea dispozițiilor tranzitorii ale art. II din Legea nr. 130/2015, sens în care, potrivit art. 68^5 alin. (13) , li se eliberează adeverința necesară, această interpretare fiind dată, de altfel, în mod neechivoc, și de organul de pensii care a emis aceste decizii în aplicarea directă a legii, fără a fi necesară o procedură jurisdicțională. ... 67. În consecință, astfel cum a fost formulată, chestiunea de drept nu este o problemă veritabilă care să nască vreo dificultate de interpretare, neînregistrându-se în practica administrativă sau jurisdicțională vreo situație în care Legea nr. 130/2015 să nu fie aplicată în astfel de situații. ... 68. Se constată că nu este îndeplinită nici condiția ca de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei. Procedura sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu dezlegarea unei chestiuni de drept are o natură sui generis, care se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul unui proces aflat în desfășurare, al cărui obiect îl constituie chestiunea de drept de care depinde soluționarea pe fond a cauzei. ... 69. Prin urmare, îndeplinirea acestei condiții presupune o deplină concordanță între situația juridică ce a determinat mai multe posibile interpretări ale textului de lege, dar fiecare aplicabile în respectiva cauză, și conținutul întrebării, care să vizeze un aspect lămuritor pentru chestiunea respectivă. ... 70. Potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție nu are a se pronunța, într-o interpretare de principiu a unei norme de drept, dacă circumstanțele cauzei pentru care trebuie să dea acea interpretare nu sunt în mod real sau pe deplin clarificate. ... 71. De aceea, întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate fi disociată de contextul care a generat-o, care trebuie să fie întotdeauna unul cazual și să cuprindă exhaustiv toate elementele determinante ale cauzei. ... 72. În cauză, înțelesul literal al întrebării, clar și neechivoc, vizează aplicabilitatea normelor tranzitorii ale art. II din Legea nr. 130/2015 personalului auxiliar căruia, în perioada 2010-2015, i s-a stabilit pensie în sistem contributiv, pe când litigiul în care s-a formulat întrebarea are ca obiect posibilitatea aplicării art. 68^5 din Legea nr. 567/2004, astfel cum a fost modificată prin art. I din Legea nr. 130/2015, pentru a revizui baza de calcul al pensiei de serviciu ce fusese deja restabilită, în cazul reclamantei, începând cu 1.08.2015, prin aplicarea Legii nr. 130/2015. ... 73. Din examenul actului de sesizare, încheierea din 20.02.2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, este evident că întrebarea adresată instanței supreme nu se suprapune pe datele de fapt ale cauzei cu care completul este învestit și că pleacă de la niște premise greșit apreciate de către instanța de trimitere, afectând aptitudinea chestiunii de drept de a răspunde în mod util rezolvării cauzei în mod definitiv. ... 74. Reamintind că întrebarea vizează aplicabilitatea textelor de lege în discuție pentru categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor sau parchetelor de pe lângă acestea, pensionat sub imperiul Legii nr. 263/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție observă, în urma examenului propriu al Încheierii din 20.02.2019 și al actelor relevante atașate sesizării, că reclamanta este, încă din anul 2015, beneficiar al acestei categorii de pensie chiar în temeiul acestei legi. ... 75. Rezultă așadar că, la data înregistrării cererii de chemare în judecată (în dosarul în care a fost formulată sesizarea), 12.03.2018, reclamanta beneficiase deja de prevederile art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015, deoarece i sa restabilit dreptul la pensie de serviciu ca fost personal auxiliar de specialitate al instanțelor care, la data intrării în vigoare a acestei legi, beneficia de o categorie de pensie din sistemul public de pensii. ... 76. Întrucât obiectul acțiunii formulate de reclamantă îl reprezintă solicitarea emiterii unei noi adeverințe, care să facă posibilă recalcularea pensiei reclamantei pe baza unui venit stabilit la o valoare de referință cu coeficient mai ridicat, iar nu vocația acesteia de a beneficia de pensie de serviciu, rezultă că, pe aceste premise, întrebarea instanței de apel nu este relevantă pentru soluționarea cauzei, deoarece problema respectivă este depășită deja și, oricum, nu aceasta este chestiunea de drept dedusă judecății în litigiu, așa cum rezultă din modul de formulare a acesteia. ... 77. Analiza obiectului și temeiului cererii de chemare în judecată plasează sub semnul incertitudinii aspectul dacă instanța de apel și-ar putea întemeia soluția pe inaplicabilitatea normei tranzitorii, în condițiile în care, odată ce dreptul s-a deschis, aceasta este ținută să verifice, prin aplicarea art. 68^5 din Legea nr. 567/2004, introdus prin art. I din Legea nr. 130/2015, solicitarea reclamantei de a i se emite o adeverință care să cuprindă schimbarea, cu caracter retroactiv, a bazei de calcul al pensiei, prin raportare la veniturile salariale obținute de o persoană cu o funcție similară, aflată în activitate în perioada de referință. ... 78. În acest context devine evident că soluționarea chestiunii de drept cu care Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată nu este de natură să ducă la rezolvarea pe fond a litigiului. ... ...