Decizia CCR nr. 236/2025Punctul 14

14. Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Norma vizată are în vedere aspectele ce particularizează raportul de serviciu al funcționarului public față de raportul de muncă al salariatului și faptul că funcționarul public este purtător al puterii publice, pe care o exercită în limitele funcției sale. Dispozițiile art. 536 din Codul administrativ au ca obiect de reglementare exclusiv aspectul competenței materiale de soluționare a litigiilor rezultate din raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, fără să facă trimitere la procedura și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 nu conține dispoziții speciale, derogatorii de la prevederile Codului muncii și ale Legii nr. 62/2011 sub aspectul condițiilor și termenelor în care funcționarii publici pot sesiza cu acțiuni directe instanțele de contencios administrativ pentru a obține obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale, iar completarea, în această privință, cu dispozițiile art. 171 alin. (1) și art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, care prevăd posibilitatea formulării acțiunilor directe într-un termen de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, nu este incompatibilă cu specificul raporturilor juridice de muncă ale funcționarilor publici. ...