Decizia CCR nr. 219/2025Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța de judecată susține, în esență, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 este neconstituțională, întrucât contravine interpretării date de Curtea Constituțională acelorași dispoziții de lege prin deciziile nr. 555 din 26 septembrie 2019, nr. 409 din 3 mai 2012 și nr. 506 din 9 aprilie 2009. Astfel, în timp ce instanța supremă a făcut referire la sintagma „baza de calcul al contribuției de asigurări sociale“, care nu se regăsește nici în art. 165 din Legea nr. 263/2010, nici în pct. V din anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, Curtea Constituțională a stabilit că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili veniturile în raport cu care se calculează cuantumul pensiilor și al altor ajutoare sociale, iar, așa cum reiese din dispozițiile de lege mai sus amintite, legiuitorul a prevăzut condiția ca sporurile cu caracter permanent și orice alte adaosuri la salariul brut sau net să fi făcut parte, după 1 aprilie 1992, din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare. Prin urmare, dezlegarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie a fost dată cu încălcarea art. 519 din Codul de procedură civilă, a competențelor constituționale ale legiuitorului, precum și ale Curții Constituționale, astfel că sunt înfrânte prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) - (5) , ale art. 126 alin. (3) , ale art. 142 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4) . ...