Decizia ÎCCJ nr. 8/2019 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 32. Examinând sesizarea, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată următoarele: ... 33. Înainte de cercetarea în fond a chestiunii de drept supuse dezlegării, Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să analizeze regularitatea actului de sesizare și îndeplinirea cerințelor legale de admisibilitate, prevăzute de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. ... 34. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, rezultă următoarele condiții de admisibilitate a sesizării, care trebuie îndeplinite cumulativ: – existența unei chestiuni de drept; problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite; ... – chestiunea de drept să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – chestiunea de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei; noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele. ... ... 35. Analizând sesizarea în raport cu cerințele legale de admisibilitate sus-menționate, se constată că nu este îndeplinită condiția existenței unei chestiuni de drept, în sensul unei veritabile probleme de interpretare a normelor legale ce fac obiectul sesizării, generate de caracterul lor interpretabil, neclar, imprecis sau lipsit de previzibilitate în sensul deslușirii voinței legiuitorului. ... 36. Prin sesizarea analizată se urmărește a se lămuri dacă art. 191 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, reprezintă o normă specială ce derogă de la norma generală, instituită de art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, normă specială care stabilește o competență specială a șefului serviciului poliției rutiere pe teritoriul căruia a fost constatată contravenția, sub aspectul aplicării sancțiunii contravenționale complementare, în situația în care contravenientul a săvârșit fapta pe raza de competență a altui județ decât cel care îl are în evidență. ... 37. Din simpla enunțare a obiectului sesizării rezultă că aceasta pune problema caracterului de normă specială, derogatorie, a prevederii din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, în raport cu norma de rang superior cuprinsă în chiar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, actul normativ a cărui aplicare o asigură. ... 38. Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, care aprobă Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, a fost adoptată în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 135 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. ... 39. Conform principiilor de tehnică legislativă, elaborarea actelor normative și, pe cale de consecință, operațiunea rațională de interpretare a acestora trebuie să țină seama de principiul ierarhiei reglementărilor [art. 4 alin. (1) și art. 26 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000)]. Un act normativ inferior nu poate modifica un act normativ superior și nici nu poate deroga de la acesta. ... 40. Potrivit art. 108 din Constituție, hotărârile emise de Guvern sunt reglementări secundare legii, care stabilesc modul în care legile vor fi efectiv puse în aplicare sau alte aspecte organizatorice privind implementarea acestora. Ele sunt adoptate în baza legii și în limitele acesteia, neputând conține norme derogatorii de la lege. ... 41. Hotărârile Guvernului realizează competența originară a Guvernului, de autoritate executivă, cu rol în punerea în aplicare a legii, în timp ce ordonanțele de urgență ale Guvernului conțin norme de reglementare primară, având o forță juridică asimilată cu a legii. Mai mult, potrivit art. 115 alin. (7) din Constituție, ordonanțele de urgență cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege. De asemenea, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile aceluiași text constituțional, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern. Cu alte cuvinte, ordonanța își pierde caracterul de act mixt (act administrativ prin prisma emitentului/act legislativ prin prisma conținutului său) și devine lege. ... 42. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006. ... 43. Conform art. 63 din Legea nr. 24/2000, derogarea de la reglementarea de bază se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază, iar potrivit art. 15 alin. (1) și (2) din același act normativ, reglementările speciale și derogatorii din aceeași materie și același nivel pot fi cuprinse într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie, caracterul special al reglementării determinându-se în funcție de obiectul acesteia și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. De asemenea, potrivit alin. (4) teza finală al aceluiași text de lege, preluarea unor norme în actul inferior poate fi făcută numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluțiilor din actul de bază. ... 44. Ținând seama de aceste norme de tehnică legislativă care dau și cheia interpretării cadrului normativ, rezultă că nu există nicio dificultate de interpretare a prevederilor art. 191 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, în corelație cu art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. ... 45. Prevederile art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt foarte clare în sensul că aplicarea sancțiunilor pentru faptele contravenționale se face de către polițistul rutier sau de către polițiștii de frontieră (în punctele de trecere a frontierei de stat). ... 46. Atunci când legiuitorul a intenționat să instituie o excepție de la regula prevăzută de art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, sus-menționată, a făcut-o în mod explicit, ca în cazul reglementat de art. 103 alin. (1) lit. c) și alin. (1^1) din același act normativ: + Articolul 103 (1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule și tractoare agricole sau forestiere se dispune: (…) c) pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, precum și în cazul accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane și instanța de judecată sau procurorul a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, dacă pentru regula de circulație încălcată prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce. ... (1^1) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c) , suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se dispune de către șeful poliției rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta. ... 47. De altfel, dispozițiile art. 191 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu creează dificultăți de interpretare nici privit din perspectiva obiectului de reglementare, respectiv a dispoziției normative aplicabile situației date. Și aceasta, întrucât textul normativ menționat reglementează păstrarea permisului de conducere pe perioada executării sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice, iar nu aplicarea sancțiunii contravenționale, în situația în care contravenientul a săvârșit fapta pe raza de competență a altui județ decât cel care îl are în evidență. ... 48. Instanța de trimitere, de altfel, nu a arătat argumentele pentru care apreciază dificilă interpretarea normelor legale la care se referă sesizarea, dificultate care să facă necesară intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin mecanismul pronunțării hotărârii prealabile. ... 49. Este adevărat că s-a exprimat de către unele instanțe judecătorești și opinia (confirmată printr-o soluție de practică judiciară izolată - Sentința civilă nr. 378 din 13.11.2014 a Judecătoriei Podu Turcului, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 507 din 19.05.2015 a Tribunalului Bacău), în sensul interpretării dispozițiilor art. 191 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 ca fiind o normă specială, derogatorie de la norma generală instituită de art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, însă o astfel de interpretare, fiind vădit contrară principiului ierarhiei actelor normative, nu este de natură a susține îndeplinirea condiției referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept. ... 50. Pe cale de consecință, deși celelalte condiții de admisibilitate sunt îndeplinite - respectiv chestiunea de drept a fost ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Tribunalului Vrancea, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici nu s-a statuat asupra ei, în mod explicit, de către instanța supremă, printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele - sesizarea este inadmisibilă. ... ...