Decizia ÎCCJ nr. 7/2019 (RIL)Punctul V

V. Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 15. Prin Adresa nr. 2.725/C/3.939/III-5/2018 din 20 decembrie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că cea de-a treia orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii, în sensul că sunt neîntemeiate cererile de lămurire a înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârilor judecătorești irevocabile prin care s-au acordat magistraților majorările în procent de 18%, prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, în sensul de a se stabili dacă aceste indexări puteau fi acordate numai până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 sau, dimpotrivă, acestea ar fi trebuit acordate și plătite reclamanților și după intrarea în vigoare a acestei legi. ... 16. În sprijinul acestei opinii au fost prezentate următoarele argumente principale: ... 17. Scopul și limitele cererii de lămurire, dar și ale contestației la titlu se rezumă la explicitarea necesară în legătură cu ceea ce s-a judecat și se reflectă în dispozitivul titlului executoriu; aceste proceduri nu pot viza ceea ce nu s-a soluționat (omisiune care deschide alte mijloace de acțiune) și nici ceea ce a fost invocat și tranșat în orice fel, aspecte care intră în puterea lucrului judecat. ... 18. Reclamanții din cauzele analizate dețin hotărâri judecătorești irevocabile, anterioare publicării Deciziei nr. 25 din 14 noiembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 22 decembrie 2011. ... 19. În contextul schimbării sistemului de salarizare a personalului plătit din fondurile publice, începând cu data de 1 ianuarie 2010 și ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 23 din 29 iunie 2015, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al instanței supreme, precum și a Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, reclamanții au învestit instanțele cu cereri pentru lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivelor acestor titluri executorii, solicitând instanțelor care le-au pronunțat să stabilească fie că aceste indexări au fost incluse în indemnizația de încadrare, începând cu datele din sentințe și pe viitor, până la intervenția unei norme legale exprese de modificare sau de înlăturare, fie că acestea au fost și rămân incluse în indemnizația brută de încadrare lunară ori că trebuiau incluse și păstrate în această indemnizație, fiind datorate lună de lună. ... 20. Prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, s-a stabilit că soluția egalizării indemnizațiilor la nivel maxim are în vedere și majorările, și indexările recunoscute prin hotărâri judecătorești unor magistrați sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare. ... 21. De asemenea, prin Decizia nr. 56 din 17 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 21 noiembrie 2018, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea privind interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, și art. 3^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, în forma indicată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, în ceea ce privește acordarea aceleiași valori de referință sectorială pentru toți angajații din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, de la data punerii acesteia în plată pentru salariați făcând parte din aceeași familie ocupațională. ... 22. Instanța supremă a concluzionat cu acest prilej în sensul că practica judiciară înregistrată la nivelul instanțelor naționale denotă o interpretare unitară a dispozițiilor legale în discuție, fiind valorificate, totodată, deciziile relevante ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale. În acest context, instanța supremă a arătat că, în concret, stabilirea legii aplicabile unui raport juridic, incidența și analizarea prescripției dreptului la acțiune, inclusiv stabilirea începutului cursului prescripției, sunt atributele completului de judecată, nefiind circumscrise domeniului de interes al dezlegării chestiunilor de drept de către instanța supremă. ... 23. În aplicarea actelor normative de salarizare unitară a personalului bugetar ce s-au succedat în perioada 2010-2016, pe calea jurisprudenței constituționale și de unificare evolutivă, s-a statuat în sensul egalizării indemnizațiilor la un nivel maxim, ce are în vedere și majorările, și indexările prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, recunoscute prin hotărâri judecătorești unor magistrați sau membri ai personalului auxiliar din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, începând cu data de 9 aprilie 2015, când au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (Legea nr. 71/2015) și, la art. 1 din actul normativ aprobat, s-a introdus alin. (5^1), potrivit căruia: „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) , personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ ... 24. În această jurisprudență unificată s-a recunoscut că personalul din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“, căruia, prin hotărâri judecătorești irevocabile, i-au fost acordate majorările salariale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, poate beneficia de aplicarea unei valori de referință sectorială majorate care să includă procentele de 2%, 5% și 11%, de la data punerii acesteia în plată, inclusiv pentru perioada anterioară datei de 9 aprilie 2015, cu respectarea termenului de prescripție a acțiunii. ... 25. Se observă astfel că, în jurisprudență, dreptul reclamanților de a beneficia de majorările salariale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, recunoscut prin hotărârile judecătorești irevocabile, anterioare publicării Deciziei nr. 25/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, nu este negat. ... 26. În măsura în care, după data de 1 ianuarie 2010, ordonatorii de credite au procedat la stabilirea drepturilor salariale ale reclamanților fără luarea în considerare a acestor majorări, pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015, aceștia aveau posibilitatea de a solicita, în cadrul termenului de prescripție, obligarea angajatorilor la plata, în temeiul legii, a unor drepturi salariale care nu au fost recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite (Decizia nr. 9 din 29 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 988 din 13 decembrie 2017). ... 27. Astfel, cauza cererilor de lămurire nu este dată de eventuale neclarități sau ambiguități ale redactării dispozitivelor hotărârilor judecătorești ce constituie titluri executorii, prin raportare la cauza juridică dedusă judecății în epoca pronunțării lor, deci cu privire la ceea ce instanțele au dezbătut în considerente, ci a fost determinată de evenimente juridice ulterioare - intervenții legislative și conduite juridice ale ordonatorilor principali de credite în aplicarea cadrului normativ de salarizare a personalului din justiție. ... 28. Lămurirea unei hotărâri judecătorești se face prin raportare la cererile formulate de părți în litigiul inițial, la considerentele hotărârii, situația de fapt și normele legale avute în vedere de instanță, iar limitele în care a avut loc judecata în cauza în care s-a pronunțat hotărârea ce se cere a fi lămurită se impun și instanței învestite cu cererea formulată în temeiul art. 281^1 din Codul de procedură civilă din 1865 sau, după caz, art. 400 alin. 2 și art. 401 alin. 1^1 din același act normativ. Pe această cale nu pot fi formulate cereri noi, nu pot fi modificate obiectul și cauza cererii principale, inițial dedusă judecății, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat. ... ...