Decizia CCR nr. 161/2025Punctul 19

19. Curtea învederează că legiuitorul are competența de a introduce o astfel de contribuție la Fondul pentru mediu precum cea criticată, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia nr. 293 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 31 iulie 2014, paragraful 24, și Decizia nr. 251 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 4 august 2023, paragraful 21), legiuitorul ordinar poate să stabilească politica fiscală pe care o consideră necesară, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public ce necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49). În acest sens, Curtea arată că, prin Decizia nr. 174 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 30 iulie 2020, paragraful 24, a reținut că impunerea unei taxe/unei contribuții este o modalitate prin care este adusă la îndeplinire obligația pozitivă a statului român de a asigura un cadru legal adecvat pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, revenind atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice îndatorirea de a proteja și de a ameliora mediul înconjurător, fără ca prin această măsură să se aducă atingere dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției. ...