Decizia ÎCCJ nr. 2/2019 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 19. Jurisprudența Curții de Apel București Instanța de trimitere a comunicat că, după consultarea judecătorilor instanțelor arondate, au rezultat următoarele: Judecătorii Secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie au apreciat că, față de dezlegările date de Curtea Constituționale prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, referitoare la concursul între Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018 și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, care sunt obligatorii pentru instanțe, recursurile vizate de sesizare nu pot fi privite decât ca admisibile. Magistrații Secțiilor a III-a - a VI-a civile ale Tribunalului București au exprimat opinia majoritară conform căreia aceste recursuri își mențin caracterul inadmisibil. La nivelul Tribunalului Călărași a fost exprimată o primă opinie în sensul că, până la momentul în care Curtea Constituțională se va pronunța, în exercitarea controlului de constituționalitate a posteriori, asupra eventualei neconstituționalități a art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018, această din urmă decizie își menține efectul obligatoriu pentru instanțele judecătorești. O altă opinie exprimată a fost în sensul că, față de argumentele Curții Constituționale cuprinse în Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 contravine Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. La nivelul Tribunalului Ialomița s-a conturat opinia majoritară potrivit căreia aceste recursuri sunt admisibile, în deciziile pronunțate de Tribunalul Ialomița în apel făcându-se mențiunea referitoare la calea de atac a recursului. Magistrații Secției civile a Tribunalului Ilfov au apreciat că, în ce privește aplicarea în timp a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, față de considerentele conținute în Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, recursurile în discuție sunt admisibile. Astfel, neconstituționalitatea este o sancțiune de drept constituțional care se aplică imediat situațiilor pendinte, iar art. 27 din Codul de procedură civilă constituie o normă de procedură de natură legală și nu poate restrânge sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituție. Acceptarea unei asemenea teze ar echivala cu prevalența unei norme legale față de una de rang constituțional și s-ar înfrânge în mod indirect efectul imediat și general obligatoriu al deciziei Curții Constituționale. La nivelul Secției civile din cadrul Tribunalului Giurgiu, punctul de vedere al judecătorilor este unitar, în sensul că până în momentul în care Curtea Constituțională se va pronunța, în exercitarea controlului de constituționalitate a posteriori, asupra eventualei neconstituționalități a art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018, această din urmă decizie își menține efectul obligatoriu pentru instanțele judecătorești. Magistrații din cadrul Judecătoriilor Giurgiu și Bolintin-Vale au apreciat că, pentru a se stabili dacă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv sunt admisibile, trebuie să se aibă în vedere data la care a fost declanșat litigiul, indiferent de data declarării căii de atac. Astfel, s-a considerat ca fiind corectă opinia potrivit căreia calea de atac a recursului rămâne inadmisibilă în privința proceselor declanșate oricând înainte de data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018, respectiv 1 octombrie 2018. În acest sens s-a avut în vedere că, potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, deciziile, hotărârile și avizele Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar acestea sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. De asemenea, declararea unei norme ca neconstituțională este asemănătoare abrogării respectivei norme, care lasă situațiile trecute, încheiate în perioada ei de activitate, neatinse, consecințele înlăturării normei (prin abrogare sau declarare ca neconstituțională) fiind rezervate domeniului viitorului. Totodată, s-a apreciat că aplicarea în timp a normelor de procedură civilă privitoare la admisibilitatea căilor de atac trebuie raportată la dispozițiile art. 24-27 din Codul de procedură civilă, cu caracter general, în sensul că procedurilor judiciare le este incidentă legea în vigoare la momentul declanșării lor, iar hotărârile judecătorești rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul. Punctul de vedere al judecătorilor Secției civile din cadrul Tribunalului Teleorman referitor la problema de drept în discuție a fost că recursurile în discuție devin admisibile. Opinia judecătorilor din cadrul Judecătoriei Alexandria a fost în sensul că recursurile vizate de sesizare își mențin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, republicată, cât privește producerea efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, dată de Înalta Curte de Casație și Justiției - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018. Judecătorii din cadrul Judecătoriei Roșiori de Vede au apreciat că asemenea recursuri sunt admisibile. O soluție contrară ar fi de natură a afecta dreptul la un proces echitabil, părțile fiind astfel lipsite de calea extraordinară de atac a recursului, sau principiul egalității în drepturi, în sensul că, în funcție de jocul soluțiilor instanțelor judecătorești/conduita procesuală a acestor justițiabili, aflați virtual în aceeași situație juridică, se vor plasa, sub aspectul regimului procesual aplicabil, în situații diferite, cu un tratament juridic diferit. Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate condiționa aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 de data declarării recursului, deoarece art. 147 alin. (4) din Constituție este, în privința normelor procedurale, de imediată aplicare, având caracter sancționatoriu. Punctul de vedere al judecătorilor de la Judecătoria Turnu Măgurele și Judecătoria Zimnicea a fost în sensul că aceste recursuri sunt admisibile. O soluție contrară ar fi de natură a afecta dreptul la un proces echitabil, părțile fiind astfel lipsite de calea extraordinară de atac a recursului. Judecătorii din cadrul Judecătoriei Videle au apreciat, dimpotrivă, că recursurile analizate sunt inadmisibile. S-a atașat Decizia nr. 751/A din 11 octombrie 2018 a Tribunalului Ialomița - Secția civilă. ... 20. Jurisprudența celorlalte instanțe din țară Curtea de Apel Bacău a comunicat încheierea din 4 octombrie 2018, prin care s-a apreciat că paragrafele 60-63 din Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 nu lasă loc de controverse, iar o iminentă declarare ca neconstituțională a interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, într-o procedură ulterioară, în condițiile în care instanța supremă ar menține, prin decizia pronunțată în prezenta sesizare, opinia din Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, ar conduce la bulversarea sistemului judiciar, cu consecințe nefaste asupra justițiabililor, ce se vor repercuta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Curtea de Apel Brașov a comunicat punctul de vedere al judecătorilor Secției I civile, prin care se susține admisibilitatea recursurilor vizate de sesizare. A atașat încheieri de ședință definitive ale acestei instanțe, prin care s-a respins excepția inadmisibilității recursurilor declarate, această opinie fiind unitară la nivelul Curții. În esență s-a reținut că Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 conține în considerentele de la paragrafele 60-65 argumente în sensul aplicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, ce nu poate fi condiționată de data pornirii procesului civil - anterior sau ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestei decizii. În considerente se regăsește și poziția instanței de contencios constituțional față de Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018. Chiar dacă Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții legale care nu au mai intrat în vigoare, considerentele obligatorii stabilesc aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în astfel de cauze. Curtea de Apel Cluj a comunicat că la data de 15 octombrie 2018 a avut loc întâlnirea judecătorilor secțiilor civile ale Curții, în materia problemelor ridicate de soluționarea recursurilor declarate în cauzele civile, ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018. Dezbaterile au avut în vedere și Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018. Din discuțiile purtate s-au conturat două orientări: – prima orientare, în care hotărârile Curții Constituționale prevalează, indiferent de caracterul controlului de constituționalitate care le-a ocazionat, considerentele acestor decizii fiind obligatorii, fără distincții sau departajări; ... – o a doua orientare, în care se apreciază importanța statuărilor instanței de contencios constituțional, acesta fiind motivul pentru care este necesară sesizarea Curții Constituționale a României. ... Corespondent acestor orientări au fost identificate două soluții: – admiterea sesizării Curții Constituționale și suspendarea cauzelor în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă; ... – admiterea sesizării Curții Constituționale și apoi respingerea recursurilor ca inadmisibile, urmând ca părțile să poată apela la revizuire, în condițiile art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă. ... Cu unanimitate s-a apreciat că adoptarea unei soluții de natură să conserve drepturile procesuale ale părților este una echilibrată, astfel încât s-a procedat la suspendarea cauzelor în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate aflate pe rolul Curții Constituționale, cu referire la art. 27 din Codul de procedură civilă. În opinia majoritară a judecătorilor Tribunalului Cluj s-a apreciat că recursurile sunt admisibile în ipoteza enunțată, față de considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018. Practica judiciară a Tribunalului Sălaj este de respingere ca inadmisibile a recursurilor declarate în ipoteza vizată de sesizare. Curtea de Apel Constanța a comunicat deciziile nr. 121 și nr. 122 din 3 octombrie 2018, pronunțate de Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții, prin care recursurile au fost respinse ca inadmisibile. Curtea de Apel Craiova a comunicat următoarele: la nivelul Secției I civile nu s-a conturat un punct de vedere unitar cu privire la această problemă de drept. Astfel, o primă opinie este în sensul admisibilității unor asemenea recursuri, ca urmare a dreptului exclusiv al Curții Constituționale de a statua cu caracter obligatoriu asupra efectelor de ordin constituțional ale propriilor hotărâri asupra cauzelor pendinte și, corelativ, asupra necompetenței Înaltei Curți de Casație și Justiție de a se pronunța în legătură cu efectele deciziei Curții Constituționale și de a da, în această privință, dezlegări obligatorii care să contravină deciziilor instanței de contencios constituțional. O altă opinie este în sensul Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018, invocându-se, pe de o parte, valabilitatea argumentelor cuprinse în această decizie și pentru prezent, iar pe de altă parte, dispozițiile art. 126 din Constituția României, republicată. Secția a II-a civilă a Curții a comunicat că, în ședințele de judecată din 2 și 3 octombrie 2018, două dintre cele trei complete de recurs au constatat admisibile recursurile, în considerarea deciziilor Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și nr. 454 din 4 iulie 2018, iar cel de-al treilea complet a dispus acordarea unui termen pentru ca părțile să exprime un punct de vedere, apreciind că se impune o dezbatere contradictorie argumentată. S-a depus Decizia nr. 399 din 3 octombrie 2018 a Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă. Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a transmis un punct de vedere, în sensul că toate recursurile declarate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiile evaluabile în bani, de până la 1.000.000 lei inclusiv, după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, sunt admisibile; toate recursurile declarate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în apel, în litigiile evaluabile în bani, de până la 1.000.000 lei inclusiv, înainte de publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, sunt inadmisibile. Punctul de vedere al magistraților Secției I civile a Tribunalului Gorj este că aceste recursuri își mențin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018. Judecătorii Secției a II-a civile a Tribunalului Gorj apreciază că aceste recursuri sunt admisibile. Opinia majoritară a judecătorilor Secției civile a Judecătoriei Târgu Jiu este că recursul este admisibil, dacă a fost promovat în termenul legal. Curtea de Apel Galați a comunicat opinia judecătorilor Secției I civile, potrivit căreia recursurile vizate de sesizare își mențin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, republicată, cât privește producerea efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018. La nivelul Curții au fost pronunțate hotărâri definitive în această materie, care nu au fost încă motivate. Curtea de Apel Iași a transmis opinia unanimă a judecătorilor Secției civile a Curții, potrivit căreia aceste recursuri își mențin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, republicată, cât privește producerea efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018. Aceeași opinie a fost exprimată și de judecătorii Tribunalului Vaslui. Tribunalul Iași, dimpotrivă, a apreciat că aceste recursuri devin admisibile față de Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018. Au fost atașate încheieri de ședință pronunțate de Curtea de Apel Iași - Secția civilă. Curtea de Apel Oradea a comunicat punctul de vedere al judecătorilor Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții, în sensul că recursurile declarate în litigiile evaluabile în bani până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite anterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, își păstrează caracterul inadmisibil, deoarece prin Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 s-a realizat un control de constituționalitate a priori, iar Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018 are caracter obligatoriu. Aceeași opinie o împărtășesc și judecătorii Secției I civile a Curții, care expun următoarele argumente: analiza făcută prin Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 cu privire la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018 nu este în măsură să sprijine dispozitivul, în condițiile în care decizia instanței supreme vizează interpretarea și aplicarea altor dispoziții legale - art. 27 din Codul de procedură civilă; așadar, analiza instanței de contencios constituțional, începând cu paragraful 60 din considerente, este plasată dincolo de limitele învestirii, ea nefiind sesizată cu problema competenței instanței supreme și nici cu problema incidenței art. 27 din Codul de procedură civilă. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018 nu a avut drept scop interpretarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, ci asigurarea modului unitar de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă. Judecătorii Tribunalului Satu Mare apreciază că litigiile evaluabile în bani, până la 1.000.000 lei inclusiv, sunt supuse recursului, inclusiv în litigiile pornite anterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, cu singura condiție ca pronunțarea hotărârii în cauza dedusă judecății să aibă loc după data publicării. S-au atașat deciziile nr. 121/C din 2 octombrie 2018 și nr. 122/C din 2 octombrie 2018 ale Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Curtea de Apel Pitești a comunicat opinia majoritară a judecătorilor secțiilor civile ale Curții, în sensul că astfel de recursuri sunt inadmisibile, fiind aplicabilă Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018. Judecătorii Tribunalului Argeș au apreciat că sunt supuse recursului hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, în situația vizată de sesizare, pentru argumentele reținute în paragrafele 61 și 62 din Decizia Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 și în paragraful 32 din Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. Curtea de Apel Suceava a comunicat opinia majoritară a judecătorilor Secțiilor I și a II-a civile ale Curții, potrivit căreia aceste recursuri își mențin caracterul inadmisibil, conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018. Curtea de Apel Târgu Mureș a comunicat că, în urma discuțiilor din cadrul întâlnirilor judecătorilor Secției I civile pentru unificarea practicii judiciare din 3 octombrie și din 16 octombrie 2018, s-a ajuns la următoarele concluzii: Menținerea spre soluționare a tuturor recursurilor în litigiile evaluabile în bani înregistrate la această curte de apel, ca urmare a pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a Deciziei nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, cu respectarea considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 și aplicarea efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 tuturor hotărârilor pronunțate după publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I. În argumentarea acestei soluții s-a invocat caracterul general obligatoriu al considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 și faptul că problema competenței materiale în soluționarea recursurilor în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv a fost lămurită prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 18 din 1 octombrie 2018. În consecință, respectarea considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 presupune soluționarea tuturor recursurilor care vizează hotărâri pronunțate după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, fără a se mai putea reține inadmisibilitatea acestei căi de atac în raport cu data formulării cererii de chemare în judecată, conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 iunie 2018. ... 21. Celelalte curți de apel nu au comunicat practică judiciară și nici opinii teoretice ale judecătorilor. ... 22. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...