Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 96. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... 97. Conform dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 98. De asemenea, art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că: „Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 99. Admisibilitatea sesizării este subordonată întrunirii condițiilor cumulative impuse prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă și care se referă la: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) cauza să fie soluționată în ultimă instanță de instanța de trimitere; ... c) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... d) ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... e) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 100. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite întrucât cauza în care s-a ivit chestiunea de drept se află în curs de judecată în ultimă instanță la Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă, instanță ce a fost învestită cu soluționarea unui apel declarat într-un litigiu având ca obiect obligarea pârâtei casa teritorială de pensii la emiterea deciziei de recalculare a drepturilor de pensie, cu luarea în considerare a salariilor brute ce rezultă din adeverința eliberată de depozitarul arhivei fostului angajator. ... 101. Completul de judecată ce a declanșat procedura întrebării prealabile este legal învestit cu soluționarea apelului împotriva sentinței pronunțate de tribunal în această cauză și judecă, potrivit legii (art. 155 din Legea nr. 263/2010), în ultimă instanță, hotărârea sa nefiind supusă recursului [potrivit art. XVIII alin. (2) teza a treia din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare (Legea nr. 2/2013)]. ... 102. Sesizarea nu întrunește însă condiția de admisibilitate referitoare la ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată. ... 103. În acest sens, se reține că instanța de trimitere a fost învestită cu soluționarea unui litigiu în care reclamantul a solicitat obligarea casei teritoriale de pensii la recalcularea pensiei, prin valorificarea salariilor brute ce rezultă din adeverința emisă de depozitarul arhivei fostului angajator, în ipoteza în care cererea cu același obiect a fost respinsă de pârâtă prin decizie, motivat de împrejurarea că adeverința nu atestă salariile brute ale reclamantului, în sensul prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010. ... 104. Prima instanță a respins acțiunea, chiar în condițiile în care a înțeles să dea eficiență statuărilor obligatorii din deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care a fost afirmat principiul contributivității, reținând că, deși deciziile menționate au fost date în interpretarea unor dispoziții ale Legii nr. 19/2000 [art. 2 lit. e) și art. 164] și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, soluțiile lor legislative se regăsesc reluate, în același conținut, în dispozițiile Legii nr. 263/2010, astfel că și dezlegările obligatorii de recurs în interesul legii își păstrează actualitatea. ... 105. De asemenea, respingând acțiunea, a mai reținut că adeverința contestatorului nu conține suficiente date care să îi permită aplicarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, care impune, printre altele, condiția - pentru ca sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 să poată fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiei - ca acestea să fi fost incluse în baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare. Or, adeverința în cauză cuprinde doar cuantumul salariilor tarifare și brute realizate de contestator în perioadele 22.02.1968 - 25.10.1970 și 3.03.1972 - 1.04.2001, atestând că angajatorul a calculat, a reținut și a virat cotele aferente contribuției de asigurări sociale și contribuția la pensie suplimentară. Însă adeverința nu individualizează distinct sporurile permanente, procentul sau suma acordată, perioada de timp în care partea a primit sporul, temeiul de drept ce a stat la baza acordării și nici sumele primite cu alt titlu (sporuri nepermanente, prime, compensații), așa cum prevede art. 124 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, și cum ar fi fost necesar pentru a permite instanței verificările necesare aplicării Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 106. Instanța nu a primit teza contestatorului în sensul că salariile brute indicate în adeverință ar fi trebuit valorificate în integralitate, arătând că, tocmai pornind de la considerentele Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012, includerea sau neincluderea veniturilor (încasate cu alt titlu decât salariu tarifar de încadrare) în baza de calcul și încasarea sau neîncasarea contribuției de asigurări sociale pentru veniturile prevăzute de textele de lege ce au generat o practică neunitară constituie o problemă de fapt, specifică fiecărui caz. ... 107. O atare verificare nu ar putea fi realizată decât în condițiile indicării naturii sporului/primei/compensației, a procentului sau sumei acordate, a perioadei de timp în care a primit acel spor și a temeiului de drept ce a stat la baza acordării, pentru că, în principiu, nu pot fi valorificate la stabilirea drepturilor de pensie și veniturile încasate cu caracter ocazional de către beneficiarul dreptului la pensie. ... 108. Apelul declarat a criticat, în esență, neaplicarea dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, conform cărora la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile brute (adică toate veniturile brute din muncă, constând din salariul de bază, precum și adaosurile salariale), iar nu doar salariul de încadrare (suma înscrisă în contractul individual de muncă, fără sporuri, alte indemnizații sau adaosuri), aceasta în condițiile în care adeverința prezentată conține salariul brut încasat (salariul de bază, precum și adaosurile salariale), iar în carnetul de muncă este consemnat doar salariul tarifar. ... 109. În soluționarea acestei cauze, la solicitarea apelantului-contestator și în reformularea cererii sale de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile [privitoare la lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 165 alin. (1) -(3) din Legea nr. 263/2010, raportat la principiul contributivității], instanța de trimitere a dedus dezlegării chestiunea privind lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 referitoare la noțiunea de „salarii brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă“, prin raportare la actele normative ce reglementau modul de întocmire a carnetului de muncă și care stabileau că în acesta se înscrie retribuția tarifară de încadrare. ... 110. Argumentându-și sesizarea, instanța de trimitere a arătat, în esență, că, potrivit dispozițiilor din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă (în vigoare până în anul 2011), în cuprinsul acestuia se înscrie retribuția tarifară, echivalentă salariului de încadrare sau de bază, și că nu există dispoziții care să impună o asimilare a salariului brut cu cel tarifar. ... 111. În opinia sa, alăturarea în art. 165 din Legea nr. 263/2010 a sintagmei „salariu brut sau net, după caz“ cu sintagma „în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă“ este de natură a crea confuzii câtă vreme înscrierile în carnetele de muncă, potrivit legislației anterioare, priveau retribuția tarifară de încadrare. ... 112. Instanța de trimitere admite că nu există nicio dificultate în stabilirea diferențelor între salariul tarifar (de bază, de încadrare), salariul brut și salariul net, nici la nivel legislativ și nici la nivel de jurisprudență. ... 113. Potrivit celor anterior prezentate, chestiunea dedusă lămuririi de instanța de trimitere ține de problema recunoașterii dreptului la recalcularea pensiei în condițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, cu referire la sporuri și venituri suplimentare punctajelor anuale luate în calcul la stabilirea dreptului la pensie, pe baza adeverințelor emise de foștii angajatori sau de deținătorii arhivelor acestora, în raport cu modul de valorificare a acestor probatorii. ... 114. Se reține și faptul că, în justificarea sesizării, instanța de trimitere s-a prevalat de existența unei jurisprudențe neunitare la nivelul mai multor instanțe din țară, plasate în aceeași cazuistică a modalității diferite în care instanțele au acceptat să valorifice, în procedura de recalculare a pensiilor, adeverințele emise de angajatori care atestă salariile brute obținute de foștii angajați. ... 115. Se constată însă că dezlegarea problemei de drept sesizate de instanța de trimitere ca fiind prezentă la nivelul conținutului normei reprezentate de art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 - în ceea ce privește trimiterea la „salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă“ -, unită cu conținutul art. 11 alin. 2 din Decretul nr. 92/1976, care menționează înscrierea în carnetul de muncă a retribuției tarifare de încadrare, precum și a altor drepturi ce se includ în aceasta, nu este aptă să conducă în sine la dezlegarea pe fond a litigiului cu soluționarea căruia a fost învestită curtea de apel. ... 116. În primul rând, afirmația în sensul că în carnetul de muncă se regăsește înscris salariul tarifar nu corespunde realității, în practică regăsindu-se cel mai adesea înscrise, alături de acesta, și sporurile acordate angajatului, aspect ce a fost sesizat, pe cale de apărare, de către intimata casa teritorială de pensii și în litigiul dedus judecății în prezenta cauză. ... 117. Situația este admisă de însuși textul de lege - art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 - care prevede că, la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare. ... 118. Tot astfel, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a statuat că: „În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă (s.n.) sau în adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale“. ... 119. Prin urmare, de vreme ce realitatea a demonstrat că în carnetul de muncă al salariatului au fost înscrise, alături de salariul tarifar, și sporurile cuvenite acestuia pentru munca prestată, împrejurare acceptată deopotrivă de legiuitor, este lipsit de interes ori de sens a statua potrivit celor solicitate de instanța de trimitere, anume că, în acord cu legislația care stabilea regimul de ținere și întocmire a carnetelor de muncă, în cuprinsul acestuia era înscris/se înscria salariul tarifar al angajatului. ... 120. O atare dezlegare nu aduce niciun plus raționamentului necesar soluționării cauzei cu judecata căreia instanța de trimitere a fost învestită, de vreme ce aplicarea dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 în cererile de recalculare a pensiilor din sistemul public nu poate avea loc prin reținerea izolată a alin. (1) al acestuia, fără corelarea necesară cu alin. (2) al aceluiași articol, dată de sintagma „pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) “, astfel cum, de altfel, rezultă din considerentele Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii și cum s-a stabilit implicit, dar cu titlu obligatoriu, prin dispozitivul aceleiași decizii, atunci când s-a condiționat luarea în calcul la stabilirea și recalcularea pensiei a sporurilor și veniturilor suplimentare nu doar de plata contribuției de asigurări sociale pentru acestea, ci și de includerea lor în baza de calcul al pensiei, conform legislației anterioare. ... 121. Inaptitudinea problemei de drept sesizate în dezlegarea raportului juridic litigios dedus judecății este demonstrată și de argumentarea instanței de trimitere asupra fondului chestiunii de drept, întrucât pentru a ajunge la concluzia valorificării adeverințelor în care se menționează salariile brute obținute de angajat până la data de 1 iulie 1977 și după 1 ianuarie 1991, chiar dacă acestea nu sunt defalcate (în sensul indicării în mod separat a salariului tarifar de încadrare, a denumirii sporurilor cu caracter permanent, a procentului sau sumei acordate, a perioadei și temeiului în baza cărora partea a primit sporul), curtea de apel aplică multe alte raționamente care ies din aria chestiunii de drept sesizate, cum ar fi: – inaplicabilitatea, în privința adeverințelor ce atestă salariul brut al angajatului, a dispozițiilor art. 124 alin. (1) și ale art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, relativ la elementele obligatorii ale unor atari documente; ... – concluzia - pe care o deduce în baza analizării dispozițiilor Legii nr. 3/1977, ale Decretului nr. 389/1972, ale Legii nr. 49/1992 și ale art. 96 din Legea nr. 263/2010 - în sensul că, deși baza de calcul la stabilirea pensiei se raporta la salariul tarifar de încadrare, salariul de bază sau retribuția tarifară de încadrare, venitul asigurat era dat de câștigul brut realizat de salariat. ... ... 122. De altfel, în baza acestui din urmă raționament deduce instanța de trimitere, în dezacord cu dezlegările din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, că, în respectarea principiului contributivității, salariul brut menționat de art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se referă la echivalentul câștigului brut care cuprinde salariul de încadrare, sporurile și alte drepturi încasate de salariat potrivit legii, și nu la salariul tarifar de încadrare care era menționat în carnetul de muncă, astfel încât procedura de recalculare a pensiilor poate avea loc prin simpla dovedire a salariilor brute, care includ orice fel de sporuri sau adaosuri salariale pentru care angajatorul declară, pe propria răspundere, că s-au plătit contribuții de asigurări sociale. ... 123. Separat de acest aspect, jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, pentru a se recurge la procedura instituită prin dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, este necesară o anume dificultate a chestiunii de drept supuse interpretării, condiție de admisibilitate care, deși nu rezultă expres din textul reglementării, decurge neîndoielnic din rațiunea instituției cu rol unificator de jurisprudență. Astfel, s-a vorbit, în legătură cu chestiunea de drept dedusă interpretării prin mecanismul procedural prevăzut de art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, de necesitatea ca norma disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. În consecință, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una serioasă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare^1. ^1 Decizia nr. 16 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016. ... 124. Pentru a fi considerată reală, problema de drept trebuie să privească posibilitatea interpretării diferite sau contradictorii a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete ori, după caz, incerte sau incidența unor principii generale al căror conținut sau sferă de aplicare sunt discutabile. În acest sens, instanța care inițiază sesizarea este obligată să releve norma a cărei interpretare se solicită, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la o jurisprudență neunitară. ... 125. Aceste condiții nu se verifică în privința chestiunii de drept sesizate, care nu apare ca fiind una esențială, deoarece instanța de trimitere nu justifică în vreun fel nici dificultățile întâmpinate în interpretarea normei art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și nici pe cele determinate de corelarea acesteia cu dispozițiile legale din alte acte normative (spre exemplu, cele care reglementează ținerea și întocmirea carnetelor de muncă). ... 126. Instanța de trimitere nu expune care ar fi variantele de interpretare posibile în legătură cu înțelesul art. 165 alin. (1) ori al sintagmei „salarii brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă“, în contextul reglementării de ansamblu a art. 165 (în întregul său) și, mai ales, cum s-a reflectat această posibilitate de interpretare în soluțiile instanțelor, prezentate ca exemple de practică neunitară. ... 127. Dimpotrivă, examinarea chestiunii de drept sesizate, astfel cum a fost expusă de instanța de trimitere, relevă că posibila „problemă de drept“ își are sursa într-o variantă de interpretare izolată a dispozițiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și, deci, contrară interpretării și înțelesului exact al normei, dat de corelarea sa necesară cu alin. (2) al aceluiași articol, astfel cum a fost determinat deja prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, dovada evidentă în acest sens fiind dată de faptul că, prezentând cealaltă opinie (sub forma unui contraargument), instanța de trimitere se referă chiar la înțelesul și sensul sintagmelor, pretins a fi neclare din alin. (1) al art. 165, ce rezultă din corelarea lor cu alin. (2) al aceluiași articol, potrivit interpretării și dezlegării realizate prin menționata decizie pronunțată în recurs în interesul legii. ... 128. În plus, se observă că divergența în jurisprudența instanțelor invocată de instanța de sesizare nu se situează nicidecum la nivelul definirii noțiunilor de salarii brute sau nete, salarii tarifare ori al determinării tipului de salariu avut în vedere de norma art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ci în modul în care fiecare dintre acestea a valorificat, de la caz la caz, adeverințele emise de angajator/deținătorul arhivei acestuia în procedura de recalculare a pensiei, în funcție de cât de detaliate au fost prezentate informațiile cu privire la salariile, sporurile și alte adaosuri salariale realizate de fostul angajat și de contribuțiile de asigurări sociale suportate de angajator și/sau de fostul angajat. Modul de valorificare a acestor instrumente probatorii a fost influențat de înțelesul mai larg ori mai restrictiv pe care îl dau instanțele principiului contributivității avut în vedere și la pronunțarea Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, existând instanțe care, în procedura recalculării pensiei, valorifică adeverințe care atestă salariile brute ale fostului angajat și faptul că s-au plătit contribuții de asigurări sociale (aplică Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 sus-menționată, în înțelesul dat de penultimul considerent al motivării acesteia), dar și instanțe care, în temeiul dispozițiilor art. 124 alin. (1) și art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, impun condiții de formă adeverințelor și pretind un conținut detaliat al acestora pentru a putea face aplicarea Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 - Completul competent să judece recursul în interesul legii (în înțelesul dat de considerente, dar și de dispozitiv), admițând că nu orice fel de sporuri pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale justifică recalcularea pensiei, ci doar acelea care, în plus, au fost incluse în baza de calcul al pensiei, conform legislației anterioare. ... 129. Niciuna din soluțiile evocate de instanța de trimitere nu denotă o dificultate în înțelegerea și aplicarea normei art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, de felul sau natura celei ridicate de instanța de sesizare, așa încât se poate reține că întrebarea instanței relevă o părere izolată, nesusținută de o jurisprudență care, prin caracterul său controversat în rezolvarea chiar a chestiunii de drept sesizate, să necesite și să justifice intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție pe calea mecanismului instituit prin art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în vederea preîntâmpinării generalizării practicii neunitare. ... 130. Chestiunea de drept sesizată nu respectă nici cerința noutății. ... 131. Privită în substanță, potrivit observațiilor de la punctul anterior, chestiunea de drept ridicată de instanța de trimitere privește problematica luării în calcul, la recalcularea pensiilor din sistemul public, a sporurilor și altor venituri suplimentare dovedite în baza unor adeverințe eliberate de unitatea angajatoare/depozitarul arhivei acesteia. ... 132. Or, asupra acestei problematici Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat trei decizii în recurs în interesul legii: Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 - cu aplicație punctuală în privința posibilității luării în calcul la stabilirea și recalcularea pensiilor a sumelor plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit, în condițiile art. 1 și 2 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.546/1952, Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 - cu referire la posibilitatea luării în calcul la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public a formelor de retribuire obținute în acord global și Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 - de aplicație generală, cu privire la posibilitatea/condițiile luării în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public a sporurilor și altor venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001. ... 133. Toate aceste decizii au fost pronunțate, în principal, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (1) -(3) din Legea nr. 19/2000, soluții legislative care au fost reluate în același conținut și în dispozițiile art. 2 lit. e) și art. 165 din Legea nr. 263/2010. ... 134. „Împrejurarea că aceleași dispoziții legale sunt cuprinse într-o altă reglementare nu le conferă caracter de noutate“, iar „(...) rațiunile care au stat la baza interpretării dispozițiilor art. 164 alin. (1) -(3) din Legea nr. 19/2000, prin deciziile instanței supreme evocate chiar de instanța de trimitere, se transpun egal în interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) -(3) din Legea nr. 263/2010, care fac obiectul prezentei sesizări“. Aceste aspecte au fost reținute prin Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (paragrafele 72 și 82), prin care s-a respins, ca inadmisibilă, o altă sesizare ce a vizat modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 raportat la principiul contributivității reținut în considerentele Deciziei nr. 5 din 20 septembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite și ale deciziilor nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, dar și prin Decizia nr. 33 din 14 mai 2018 a aceluiași complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 4 iulie 2018 (paragrafele 52 și 53), prin care, de asemenea, s-a respins ca inadmisibilă o sesizare vizând, în esență, problema actualității și aplicabilității în continuare, sub imperiul Legii nr. 263/2010, a Deciziei nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 135. Astfel, prin cele trei decizii pronunțate în recurs în interesul legii și, în special, prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 de aplicație generală, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit, în acord și cu statuările Curții Constituționale, asupra sensului și condițiilor în care, cu respectarea principiului contributivității, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 pot fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public. ... 136. Pretextând necesitatea clarificării noțiunii de „salariu brut sau net, după caz“, menționate de art. 165 din Legea nr. 263/2010, în corelare cu legislația care reglementa modul de întocmire a carnetului de muncă și care stabilea că în acesta se înscrie retribuția tarifară de încadrare, instanța de trimitere realizează o amplă demonstrație - care include și înlăturarea de la aplicare a dispozițiilor art. 124 alin. (1) ori ale art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, în privința adeverințelor ce conțin salariile brute ale foștilor angajați ori analiza comparativă a normelor legale pe baza cărora se determină baza de calcul la stabilirea pensiei și baza de calcul al contribuției de asigurări sociale - la finalul căreia concluzionează că „în deplină concordanță cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012 care confirmă necesitatea respectării principiului contributivității, (...) salariul brut menționat de art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se referă, așa cum este menționat chiar în text, la echivalentul câștigului brut care cuprinde salariul de încadrare, sporurile și alte drepturi încasate de salariat potrivit legii și nu la salariul tarifar de încadrare care era menționat în carnetul de muncă“. ... 137. Prin aceasta, instanța de trimitere urmărește ca rezultat valorificarea adeverințelor în care se menționează salariile brute obținute de reclamant până la 1 iulie 1977 și după 1 ianuarie 1991, chiar dacă acestea nu sunt defalcate (prin indicarea separată a salariului tarifar de încadrare, a denumirii sporurilor cu caracter permanent, a procentului sau sumei acordate, a perioadei în care sporul a fost primit și a temeiului în baza căruia s-a acordat) în privința oricărui tip de spor sau venit suplimentar. ... 138. Or, în afirmarea concordanței cu Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, se ajunge la o soluție contrară dezlegării din decizia pronunțată în recurs în interesul legii, care stabilește, printre condițiile necesare ca sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 să poată fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, pe aceea referitoare la includerea acestora în baza de calcul, conform legislației anterioare, limitând o astfel de posibilitate pentru orice sporuri sau venituri suplimentare. ... 139. Tocmai întrucât, în substanța sa, problema de drept sesizată este identică cu aceea ce a făcut obiectul dezlegării din Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, se ajunge ca rezolvarea propusă de instanța de trimitere să tranșeze aceeași chestiune a sporurilor și veniturilor suplimentare ce pot fi avute în vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor din sistemul public, dar într-o soluție contrară aceleia a deciziei pronunțate în recurs în interesul legii, cu toate că aceasta e propusă „în deplină concordanță cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012“. ... 140. Doar în aparență plasată pe tărâmul necesității lămuririi „modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 referitoare la noțiunea de salarii brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă“, se constată că problema de drept sesizată este, în realitate, aceeași cu cea dezlegată prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, de sub autoritatea soluției căreia se încearcă, pe această cale, să se iasă, prin propunerea remodelării interpretării și aplicării principiului contributivității. ... 141. Sub un al doilea aspect, chestiunea sesizată nu respectă condiția noutății, întrucât aceasta se referă la necesitatea lămuririi unei norme care a intrat în vigoare în anul 2010, respectiv art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, și în a cărei interpretare și aplicare s-a conturat în timp o jurisprudență consolidată a instanțelor. ... 142. Necesitatea lămuririi noțiunii de „salarii brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă“ [noțiune regăsită în alin. (1) al art. 165 din Legea nr. 263/2010] a fost justificată prin aceea că „la data la care au intrat în vigoare dispozițiile Legii nr. 263/2010, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii prevedea la art. 160 că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri“. ... 143. Totuși, precum s-a arătat, conținutul art. 165 al Legii nr. 263/2010 este identic cu cel al art. 164 din Legea nr. 19/2000, act normativ la a cărui intrare în vigoare erau aplicabile - după cum arată chiar instanța de trimitere - prevederile Legii salarizării nr. 14/1991, cu modificările și completările ulterioare (în vigoare de la 11 martie 1991 până la 28 februarie 2003), care la art. 1 alin. (2) prevedea, în mod similar Codului muncii de mai târziu, că „salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile la acesta“. ... 144. Or, și în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 164 al Legii nr. 19/2000, cu referire la sporurile și veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a legii, în procedura de stabilire și recalculare a dreptului la pensie s-a conturat o jurisprudență consistentă a instanțelor, care a devenit și divergentă și care a fost unificată prin Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite și prin deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 145. Nu este nimic schimbat sub aspectul definirii noțiunii de salariu în cadrul legal existent la data apariției Legii nr. 263/2010 în raport cu cadrul legal existent la data apariției Legii nr. 19/2000, care să justifice necesitatea aducerii la acest moment a unor clarificări în conținutul alin. (1) al art. 165 din Legea nr. 263/2010, încât să impună schimbarea soluției din Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 146. Sub un al treilea aspect, trebuie subliniat că întreaga jurisprudență la care s-a raportat sesizarea și care a fost comunicată de curțile de apel din țară la solicitarea completului învestit cu dezlegarea chestiunii de drept a relevat, cel mult, o divergență a instanțelor în aplicarea Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, cu referire la valorificarea adeverințelor eliberate de fostele unități angajatoare ori de deținătorii de arhive, în procedura de stabilire și recalculare a pensiilor din sistemul public. ... 147. Astfel, pentru unele instanțe, este suficient ca adeverințele în cauză să ateste salariile brute ale fostului angajat, pentru ca ele să poată fi luate în calcul, potrivit art. 165 din Legea nr. 263/2010, și valorificate în procedura recalculării pensiei din sistemul public. În această opinie, adeverințele doveditoare nu sunt supuse rigorilor de conținut impuse prin dispozițiile art. 124 alin. (1) sau ale art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, iar respectarea principiului contributivității reclamă luarea în calcul a acestora cât timp atestă salariile brute încasate de reclamant anterior datei de 1 iulie 1977 și după 1 ianuarie 1991 [potrivit art. 165 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 263/2010] și faptul că angajatorul a calculat și a virat lunar contribuția de asigurări sociale. ... 148. Dimpotrivă, pentru alte instanțe, pentru valorificarea adeverințelor în aceeași procedură a recalculării pensiilor, în aplicarea dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 și a Deciziei nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, acestea trebuie să respecte anumite condiții de formă [art. 124 alin. (1) sau art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare], care să includă denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care s-a plătit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat. Aceste instanțe au considerat că doar astfel se poate da eficiență principiului contributivității care trebuie analizat în concret, în raport cu natura fiecărui venit și cu dispozițiile legale incidente privind categoriile de venituri supuse plății contribuției de asigurări sociale, și doar astfel se poate asigura, în fiecare caz în parte, verificarea îndeplinirii condițiilor indicate prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 - Completul competent să judece recursul în interesul legii [care prevede posibilitatea luării în calcul a sporurilor și a altor venituri suplimentare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, în respectarea dispozițiilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 cu trimitere la pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale]. ... 149. Această observație întărește mențiunea anterioară în sensul existenței unei identități a chestiunii de drept sesizate cu cea care a fost tranșată prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în măsura în care sesizarea este privită în substanța sa, dincolo de forma în care aceasta a fost adresată Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 150. Totodată, ea demonstrează și neîndeplinirea condiției de admisibilitate care impune ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept sesizate. ... ...