Decizia ÎCCJ nr. 18/2018 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a cauzei La data de 11 septembrie 2018, învestită cu soluționarea apelului declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Hunedoara împotriva Sentinței penale nr. 56/29.03.2018, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în Dosarul penal nr. 135/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală a pus în discuție, conform art. 475-476 din Codul de procedură penală, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în vederea rezolvării de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă acțiunea unică de transport, respectiv deținerea fără drept pentru consum a drogurilor de risc sau de mare risc pe teritoriul altui stat și, ulterior, pe teritoriul României, poate constitui elementul material al infracțiunilor prevăzute de art. 3 și art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri în concurs formal de infracțiuni sau constituie infracțiunea unică prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.“ Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial din data de 11.01.2018, în Dosarul nr. 106D/P/2017, a fost trimisă în judecată inculpata S.A.A. pentru acuzațiile de introducere în țară de droguri de mare risc, fără drept, prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. În fapt s-a reținut că inculpata, la data de 18.12.2017, a introdus în România prin punctul de trecere a frontierei Nădlac cantitatea de 2,90 grame cocaină disimulată în cavitatea vaginală, descoperită în urma examinării fizice a acesteia, și că la aceeași dată a deținut droguri de mare risc (cocaină) pentru consum propriu, fără drept. Prin Sentința penală nr. 56/29.03.2018, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul penal nr. 135/97/2018, s-a dispus, în baza art. 377 alin. (4) din Codul de procedură penală raportat la art. 386 din Codul de procedură penală, admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpata S.A.A. și, în consecință: A fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu din infracțiunile de introducere în țară de droguri de mare risc, prevăzută și pedepsită de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, în infracțiunea de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. A fost aplicată inculpatei S.A.A. pedeapsa de 6 luni de închisoare pentru infracțiunea de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. În baza art. 396 alin. (4) din Codul de procedură penală raportat la art. 83 din Codul penal s-a dispus amânarea aplicării pedepsei față de inculpată pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. În baza art. 85 alin. (1) lit. a) -e) din Codul penal au fost stabilite în sarcina inculpatei următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune Hunedoara, la datele fixate de acesta; ... b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; ... c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; ... d) să comunice schimbarea locului de muncă; ... e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență. ... I s-au pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 88 din Codul penal privind împrejurările care determină revocarea amânării aplicării pedepsei. S-a constatat că inculpata s-a aflat sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar începând cu data de 19.12.2017 până la data de 29.03.2018. În baza art. 241 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar. În temeiul art. 16 și art. 17 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri raportat la art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal și cu aplicarea art. 574 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală s-a dispus confiscarea și distrugerea cu păstrarea de contraprobe a cantității de 2,5 grame cocaină rămase în urma analizelor de laborator (RCTS-3221304/20.12.2017). În baza art. 272 și art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata la plata către stat a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Hunedoara. În motivarea apelului, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia a invocat nelegalitatea și netemeinicia soluției pronunțate de instanța de fond, în raport cu greșita schimbare a încadrării juridice dată faptelor inculpatei S.A.A., având în vedere că Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri pedepsește atât introducerea, cât și deținerea de droguri în două articole distincte, comiterea acestora prin același act determinând reținerea concursului de infracțiuni prevăzut de art. 38 alin. (2) din Codul penal. Acțiunea continuă de deținere a drogurilor, din cauza împrejurărilor în care a avut loc - pe parcursul deținerii, drogurile au fost introduse pe teritoriul României, fără drept - întrunește atât elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în modalitatea normativă a deținerii de droguri, cât și ale infracțiunii prevăzute de art. 3 din același act normativ, în modalitatea introducerii în țară de droguri. Nu s-au reținut în sarcina inculpatei activități distincte de oferire, comercializare, punere în vânzare, livrare sau transport de droguri de mare risc; în caz contrar ar fi fost reținută în sarcina acesteia și infracțiunea de trafic de droguri de mare risc. În articolul care reglementează această infracțiune [art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri] se regăsesc tezele enumerate anterior ca modalități alternative de săvârșire a faptei. Inculpata a introdus în țară droguri de mare risc, activitate infracțională care se circumscrie art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, nefiind un aspect formal, așa cum s-a reținut de instanță, ci o acțiune distinctă (sub aspectul intenției) și care nu este absorbită de latura materială a infracțiunii de deținere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu fără drept. Introducerea de droguri în țară - ca activitate infracțională se epuizează în momentul tranzitării punctului de trecere a frontierei, iar deținerea - ca activitate infracțională se continuă și după acest moment. Un alt element care diferențiază cele două infracțiuni este acela că cele mai multe din variantele infracțiunii prevăzute la art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea) nu se regăsesc în elementul material al infracțiunii reglementate în art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Totodată, în cazul art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, obiectul juridic vizează relațiile sociale privind sănătatea publică, iar în cazul art. 3 din aceeași lege, obiectul juridic privește, pe lângă sănătatea publică, ca valoare socială ocrotită, și ocrotirea regimului juridic vamal; așadar, legiuitorul acordă relevanță juridică distinctă situației în care este adusă atingere și dreptului suveran al autorității statale de a controla regimul de circulație și taxare a oricăror bunuri care intră/ies pe/de pe teritoriul național. Infracțiunea de deținere de droguri în vederea consumului propriu fără drept nu este întotdeauna concomitentă introducerii în țară de către un consumator, acesta putând, ulterior intrării pe teritoriul României, fie să procure droguri în vederea consumului propriu, fie să asigure transmiterea în afara țării a unei cantități de droguri în vederea consumului propriu. Având în vedere că în ceea ce privește introducerea în țară de droguri pentru consum propriu sau în alte scopuri legea nu face diferențe raportat la scopul introducerii de droguri în țară, însuși actul material al introducerii în țară fiind incriminat, a apreciat că, în mod corect, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei pentru săvârșirea celor două infracțiuni. Prin încheierea de ședință din data de 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 135/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală a considerat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 475 și art. 476 din Codul de procedură penală și că este oportună sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă acțiunea unică de transport, respectiv deținerea fără drept pentru consum a drogurilor de risc sau de mare risc pe teritoriul altui stat și, ulterior, pe teritoriul României, poate constitui elementul material al infracțiunilor prevăzute de art. 3 și art. 4 din Legea nr. 143/2000 în concurs formal de infracțiuni sau constituie infracțiunea unică prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri“. ...