Decizia ÎCCJ nr. 78/2018 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 35. Curțile de apel Brașov și Constanța nu au identificat practică judiciară relevantă și nu au exprimat un punct de vedere cu privire la problemele de drept ce fac obiectul prezentei sesizări. ... 36. La nivelul Curții de Apel Alba Iulia, înaintându-se Sentința civilă nr. 304 din 2 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.370/85/2017 a Tribunalului Sibiu, punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Tribunalul Sibiu - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal este următorul: – Secretarul unei comune nu poate fi considerat personal din cadrul sistemului de asistență socială, astfel cum este acesta definit prin art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, astfel încât să beneficieze de majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din actul normativ anterior menționat și art. II din Legea nr. 293/2015 în virtutea atribuțiilor sale prevăzute de art. 24 alin. (1) și (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 416/2001 și art. 12 alin. (5) din Legea nr. 416/2001, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, chiar în preambul, precizând expres motivul emiterii ei, aspect important în determinarea categoriilor de persoane care pot beneficia de această recompensă. Astfel, se prevede că „ținând seama că în prezent personalul medico-sanitar și de asistență socială beneficiază de venituri salariale care nu îl motivează să își desfășoare activitatea în unități sanitare și de asistență socială din țara noastră, înregistrându-se în ultima perioadă migrări masive ale acestuia către unități din alte țări, având în vedere importanța deosebită a acestor sectoare în dezvoltarea generală a societății românești, se impune asigurarea unei remunerații mai atractive pentru aceste categorii de personal. O mai bună motivare a acestuia ar putea conduce la creșterea performanțelor profesionale și, implicit, la o mai bună desfășurare a actului medical și a serviciilor sociale pentru a răspunde nevoilor sociale și creșterii calității vieții prin menținerea în sistemul public sanitar și de asistență socială a unui personal calificat și cu experiență“. O concluzie certă se desprinde din acest preambul, respectiv că de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014 pot beneficia cei care, în mod efectiv, ca personal medical sau asistență socială, desfășoară activitatea de asistență socială, personal în care reclamanta nu se încadrează. La acordarea acestor drepturi salariale majorate trebuie avută în vedere intenția legiuitorului așa cum se desprinde din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014 coroborat cu definiția sistemului public de asistență socială făcută de art. 3 din actul normativ anterior menționat; ... – cu privire la cel de al doilea aspect se opinează că este necesar, în plus, ca fișa postului să prevadă atribuții concrete de asistență socială în sarcina sa și să îndeplinească în concret asemenea atribuții în lipsa personalului specializat din cadrul primăriei, situația fiecărui secretar urmând a fi analizată de la caz la caz, în funcție de atribuțiile concrete deținute; ... – referitor la al treilea aspect, opinia Tribunalului Sibiu este că se va analiza fiecare situație concretă în parte; ... – în ceea ce privește al patrulea aspect se arată că, în situația în care se dovedește că un secretar al unei comune a obținut prin hotărâre judecătorească majorările salariale prevăzute de art. l alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II din Legea nr. 293/2015, opinia este că acestea nu trebuie aplicate automat tuturor celorlalți secretari de comune. ... ... 37. La nivelul Curții de Apel Bacău, din analiza Deciziei nr. 808/2017 pronunțate în Dosarul nr. 2.591/110/2016 rezultă că, în raport cu funcția publică îndeplinită de secretarul comunei, acesta nu se încadrează în categoriile vizate de actul normativ. Punctul de vedere al judecătorilor care activează la Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Neamț este în sensul că secretarul unei comune poate fi considerat personal din cadrul sistemului public de asistență socială, astfel cum este definit prin art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, astfel încât să beneficieze de majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din actul normativ anterior menționat și art. II din Legea nr. 293/2015, fiind necesar, în plus, ca fișa postului să prevadă atribuții concrete de asistență socială în sarcina sa sau ca el să îndeplinească asemenea atribuții în lipsa personalului specializat din cadrul primăriei, situația fiecărui secretar urmând a fi analizată de la caz la caz, în funcție de atribuțiile deținute. Dacă în situația în care se dovedește că un secretar al unei comune ar fi obținut, prin hotărâre judecătorească, majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II din Legea nr. 293/2015, aceste majorări trebuie aplicate automat tuturor celorlalți secretari de comune, caz în care egalizarea la cel mai mare salariu aflat în plată trebuie să se facă prin raportare la cuantumul concret al acestui salariu (Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016). ... 38. Curtea de Apel București a arătat că, la nivelul Tribunalului București, s-a apreciat ca necesar să se lămurească dacă împrejurarea că secretarul comunei are atribuțiile prevăzute de art. 24 alin. (1) și (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 416/2001, respectiv de a propune primarului acordarea sau respingerea cererii de ajutor social, este suficientă pentru a se considera că acesta face parte din sistemul public de asistență socială. Astfel, se susține că definiția dată acestui sistem de prevederile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 face referire, printre altele, la serviciile publice de asistență socială de la nivelul comunelor, însă problema care se ridică este de a ști dacă secretarul, prin simplul fapt al deținerii atribuției de mai sus, trebuie considerat ca făcând parte din acest sistem sau, din contră, câtă vreme această atribuție singulară de asistență socială este una minoritară față de celelalte atribuții aflate în competența sa, el nu poate fi considerat ca făcând parte din acest sistem. Pornind de la ideea că atribuțiile prevăzute de art. 24 alin. (1) și (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 416/2001 nu sunt suficiente pentru a se considera că secretarul face parte din sistemul public de asistență socială, această instanță a apreciat că se ridică problema dacă ar trebui studiată situația particulară a fiecărui secretar, pentru a se vedea în ce măsură în fișa postului său există și alte atribuții de asistență socială, care să determine concluzia că, prin cumulul mai multor atribuții concrete de acest fel sau, eventual, prin împrejurarea că secretarul exercită și atribuțiile unor funcționari care lipsesc din structura primăriei, acesta are un rol suficient în acordarea asistenței sociale încât să se considere că el face parte din sistemul în discuție sau, din contră, având în vedere atribuțiile generale, care definesc funcția de secretar, nu s-ar putea considera niciodată că acesta face parte din sistemul public de asistență socială, funcția sa fiind cu totul alta. Se reține că intenția legiuitorului nu a fost aceea de a acorda majorări salariale tuturor funcționarilor care au atribuții izolate de asistență socială, ci de a acorda aceste majorări funcționarilor publici care au preponderent aceste atribuții, numai despre aceștia putându-se afirma că fac parte propriu-zis din sistemul de asistență socială. În măsura în care s-ar ajunge la concluzia că secretarii în general sau un anumit secretar în particular nu face parte din sistemul de asistență socială, astfel că nu este îndreptățit să beneficieze de majorările salariale în discuție, această instanță apreciază că se ridică problema de drept vizată de cea de-a doua întrebare formulată, și anume de a ști ce influență are asupra situației altor secretari de comune împrejurarea că, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, secretarului unei comune i s-a recunoscut dreptul la această majorare salarială. În concluzie, s-a apreciat că simplul fapt că un anumit funcționar a obținut o hotărâre judecătorească prin care s-a stabilit că este îndreptățit la o mărire salarială într-un anumit procent nu înseamnă automat că toți cei care ocupă aceeași funcție vor beneficia de respectiva mărire salarială în același procent. La nivelul Tribunalului Giurgiu s-a reținut că dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 416/2001, respectiv de a propune primarului acordarea sau respingerea cererii de ajutor social, nu sunt suficiente pentru a considera că secretarul unei comune face parte din sistemul public de asistență socială. Simplul fapt al deținerii acestei atribuții nu trebuie considerat ca făcând parte din acest serviciu, câtă vreme această atribuție singulară de asistență socială este una minoritară față de celelalte atribuții aflate în competența sa. Sub aspect legal, secretarul unității administrativ-teritoriale este persoana care asigură continuitatea și permanența administrației publice locale. Secretarul are sarcina extrem de importantă de a asigura conformitatea cu legea a tuturor actelor emise de primar, precum și a celor adoptate de consiliul local, respectiv consiliul județean. Deși legea nu o spune în mod expres, secretarul este practic juristul colectivității locale în care își desfășoară activitatea. Reține această instanță că atribuțiile secretarului unității administrativ-teritoriale sunt enumerate în art. 117 din Legea nr. 215/2001. În cazul în care un secretar al unei comune a obținut prin hotărâre judecătorească majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II din Legea nr. 293/2015, s-a constatat că aceste majorări trebuie aplicate automat tuturor celorlalți secretari de comune, apreciind că se impune ca cei doi funcționari să ajungă să aibă salariu egal, prin creșterea salariului mai mic până la nivelul salariului mai mare, fără a interesa prin aplicarea căror majorări s-a ajuns la acest salariu mai mare. În concluzie, s-a constatat că simplul fapt că un anumit funcționar a obținut o hotărâre judecătorească prin care s-a stabilit că este îndreptățit la o mărire salarială într-un anumit procent nu înseamnă automat că toți cei care ocupă aceeași funcție vor beneficia de respectiva mărire salarială în același procent, ci că vor beneficia cel mult de o mărire a salariului dacă și în măsura cu care acesta este mai mic decât cel al primului funcționar. La nivelul Tribunalului Ialomița s-a apreciat cu privire la prima solicitare că secretarul unei comune nu se încadrează în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II alin. (1) dinLegea nr. 293/2015, neînscriindu-se în categoria personalului de asistență socială, ci acesta exercită o funcție publică de conducere la nivelul unității administrativ-teritoriale, reglementată distinct atât din punctul de vedere al atribuțiilor, cât și al salarizării. Se susține că nu are relevanță faptul că în atribuțiile concrete ale funcției publice de secretar al unității administrativ-teritoriale se pot regăsi, după caz, și aspecte în legătură cu activitatea de asistență socială desfășurată la nivelul comunei, întrucât acestea își găsesc izvorul în art. 117 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 215/2001, și nu în legislația specifică activității menționate, cu consecința firească a faptului că această funcție publică de conducere își păstrează regimul juridic special și propriu, inclusiv sub aspectul salarizării distincte, fără a deveni una încadrabilă în categoria personalului de asistență socială, pentru a beneficia de drepturile proprii acestuia din urmă, În susținerea acestui punct de vedere s-a mai arătat și că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 prevede la art. 1 că „(1) începând cu 1 ianuarie 2015, pentru personalul din cadrul sistemului public sanitar, inclusiv unități medico-sociale, și al sistemului public de asistență socială, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază, astfel cum a fost acordat pentru luna decembrie 2014, se majorează cu 100 lei. (2) Prevederile alin. (1) se aplică personalului din cadrul sistemului public sanitar, inclusiv unități medico-sociale și sistemul public de asistență socială, astfel încât acești salariați să beneficieze de o majorare brută de cel puțin 1.200 lei pe an. Ca urmare a creșterii salariului minim brut pe țară garantat în plată începând cu luna iulie 2015, acestor salariați li se aplică diferența începând din această dată“, iar la art. 3 că, „în sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin sistemul public de asistență socială se înțelege, în conformitate cu prevederile Legii asistenței sociale nr. 292/2011, instituțiile și unitățile publice de asistență socială care furnizează servicii sociale, serviciile publice de asistență socială de la nivelul consiliilor județene, sectoarelor municipiului București, Consiliului General al Municipiului București, municipiilor, orașelor și comunelor, precum și persoanele care asigură serviciile de îngrijire personală la domiciliu, cât și personalul care asigură consiliere educațională, socială și psihologică persoanelor private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar“. Totodată, din expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014 reiese că: „Ținând seama că în prezent personalul medico-sanitar și de asistență socială beneficiază de venituri salariale care nu îl motivează să își desfășoare activitatea în unități sanitare și de asistență socială din țara noastră, înregistrându-se în ultima perioadă migrări masive ale acestuia către unități din alte țări, (...)“. Așadar, s-a reținut că intră în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014 personalul de asistență socială, adică persoanele ce desfășoară efectiv activitate de asistență socială în structurile corespunzătoare stabilite de lege în acest sens. Art. II alin. (1) dinLegea nr. 293/2015 prevede că, „începând cu drepturile aferente lunii decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul din cadrul sistemului public de asistență socială, astfel cum este definit în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială în anul 2015, cu modificările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 185/2015, se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015“. Art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 prevede că „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) , în anul 2015, personalul din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială beneficiază de drepturile salariale stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială în anul 2015“. În opinia acestei instanțe, funcția publică de secretar al unității administrativ-teritoriale cunoaște o reglementare concretă sub aspectul atribuțiilor la art. 117 din Legea nr. 215/2001. Totodată, se reține și că salarizarea acestei funcții publice se regăsește în Legea-cadru nr. 284/2010 (în vigoare în perioada relevantă de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și a Legii nr. 293/2015) la anexa nr. 1, capitolul I lit. b) pct. 4 „Funcțiile publice de conducere“. În schimb, salarizarea personalului din asistența socială se regăsește la anexa III din Legea-cadru nr. 284/2010. Din analiza expunerii de motive proprii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014, în opinia tribunalului reiese faptul că scopul legiuitorului a fost de a motiva personalul de asistență socială de a se încadra și a continua exercitarea unor astfel de activități, iar nu funcționarii publici de conducere, precum secretarul unității administrativ-teritoriale, în ale căror atribuții se pot regăsi unele aspecte în legătură cu domeniul analizat. Referitor la cea de a doua solicitare, opinia majoritară a magistraților Tribunalului Ialomița asupra chestiunii de drept sesizate este concordantă cu punctul de vedere al instanței de trimitere a sesizării în sensul că „egalizarea la cel mai mare salariu aflat în plată nu presupune ca fiecare funcționar să primească automat o mărire procentuală a salariului egală cu cea obținută de un alt salariat cu o funcție identică, ci, din contră, presupune ca cei doi funcționari să ajungă să aibă salariu egal, prin creșterea salariului mai mic până la nivelul salariului mai mare, fără a interesa prin aplicarea căror majorări s-a ajuns la acest salariu mai mare“. Prin urmare, s-a susținut că simplul fapt că un anumit funcționar a obținut o hotărâre judecătorească prin care s-a stabilit că este îndreptățit la o mărire salariala într-un anumit procent nu înseamnă automat că toți cei care ocupă aceeași funcție vor beneficia de respectiva mărire salarială în același procent, ci că vor beneficia cel mult de o mărire a salariului dacă și în măsura cu care acesta este mai mic decât cel al primului funcționar. Sunt menționate în susținerea punctului de vedere și considerentele Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, care a concluzionat în sensul că efectul neconstituționalității art. 3^1 alin. (1^2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016) este acela că „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, la care se face egalizarea prevăzută de art. 31 alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016), trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică“. Magistrații din cadrul Tribunalului Ilfov au apreciat că nu se poate, în nicio situație, să se considere că secretarul unei comune este personal din cadrul sistemului public de asistență socială, deoarece atribuțiile de asistență socială pe care acesta le îndeplinește reprezintă doar o mică parte dintre atribuțiile sale, atribuții care sunt, în primul rând, de organizare, coordonare și control al structurilor de la nivelul comunei. Dacă, în situația în care se dovedește că un secretar al unei comune a obținut, prin hotărâre judecătorească, majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II din Legea nr. 293/2015, aceste majorări trebuie aplicate tuturor celorlalți secretari de comune. Într-o asemenea situație, simplul fapt că printr-o hotărâre judecătorească se prevede că salariul de bază aferent unei funcții se majorează cu un anumit procent nu este suficient pentru ca salariul tuturor celor care dețin o funcție identică să fier același, egalizarea la cel mai mare salariu aflat în plată trebuind să se facă prin raportare la cuantumul concret al acestui salariu, fără a interesa cum s-a ajuns la acest cuantum. S-a depus la dosar Sentința civilă nr. 1.968/F/13 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 645/98/2017, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 2.519/27 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 645/98/2017. ... 39. Curtea de Apel Cluj a învederat că, la nivelul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Maramureș se consideră că un punct de reper în elucidarea primului aspect este reprezentat de atribuțiile conferite de art. 24 alin. (1) și (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 416/2001, materializate prin formularea unei propuneri către primar, vizând acordarea sau respingerea cererii de ajutor social. În acest context devine util a extrage consecința acestei atribuții. Valorificând caracterul izolat, minoritar al sarcinii mai sus indicate, în sfera asistenței sociale, se degajă concluzia insuficienței acestei atribuții pentru a plasa secretarul în sistemul public de asistență socială. În raport cu atribuțiile generale ce individualizează funcția de secretar, vizate de art. 117 din Legea nr. 215/2001, se apreciază că nu se poate constata apartenența secretarului la sistemul în discuție, rațiune pentru care nu se impune examinarea situației particulare a fiecărui secretar. Împrejurarea că un anumit funcționar a obținut o hotărâre judecătorească prin care s-a stabilit că este îndreptățit la o mărire salariată într-un anumit procent nu implică, de plano, că toți cei care ocupă aceeași funcție vor beneficia de respectiva mărire salariată în același procent. Efectele unei astfel de hotărâri se manifestă cel mult în acordarea unei măriri salariale dacă și în măsura cu care salariul este mai mic decât al primului funcționar. Opinia judecătorilor Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Bistrița-Năsăud este exprimată prin Sentința civilă nr. 1.028 din 27 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.188/112/2017, aflată în recurs pe rolul Secției a III-a contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Cluj, în cadrul căruia s-a ivit chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări. La nivelul secției de resort din cadrul Tribunalului Sălaj, opinia exprimată a fost în sensul că secretarul comunei poate fi considerat personal din cadrul sistemului public de asistență socială, comunicând jurisprudență relevantă. În urma examinării ansamblului jurisprudențial existent la nivelul Secției a III-a contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Cluj a fost identificată Decizia civilă nr. 438 din 17 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 1.697/84/2017, care antamează chestiunea de drept invocată, reținând faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, Legea nr. 197/2012, Legea nr. 292/2011 evocate și reținute prin hotărârea primei instanțe se referă la o categorie specifică, și anume la persoanele angajate/încadrate în sistemul public de asistență socială. Or, în speță, reclamantul-intimat nu este încadrat în sistemul de asistență (ca asistent social), nu face parte din categoria specifică de personal, ci este încadrat ca secretar cu atribuții specifice funcției ocupate. Faptul că are anumite atribuții nu înseamnă o încadrare în sistemul de asistență, atribuțiile sale circumscriindu-se sferei de legalitate, avizare, verificare a actelor specifice funcției de secretar. Așadar, raportat la funcția ocupată, la normele ce vizează această funcție, s-a reținut că secretarul comunei nu poate fi considerat personal din cadrul sistemului public de asistență socială, din această perspectivă pronunțându-se instanța de control și prin Decizia civilă nr. 717 din data de 1 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.716/84/2017. ... 40. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, anexând o copie a minutei ședinței de învățământ profesional din 20 martie 2017 și Decizia nr. 1.257/2017 din 12 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.490/63/2016, a arătat că, în ceea ce privește cadrul legal privind personalul din cadrul sistemului public de asistență socială, acesta este dat de reglementările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014, precum și de art. II din Legea nr. 293/2015. Potrivit art. II din Legea nr. 293/2015, începând cu drepturile aferente lunii decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul din cadrul sistemului public de asistență socială, astfel cum este definit în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială în anul 2015, cu modificările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 185/2015, se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015. Personalul prevăzut la alin. (1) nu beneficiază de prevederile art. 11 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege. Majorarea de 25% a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/ indemnizațiilor de încadrare este acordată personalului din sistemul public de asistență socială, astfel cum este definit de art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014; acest text arată că prin sistemul public de asistență socială se înțelege, în conformitate cu prevederile Legii asistenței sociale nr. 292/2011, instituțiile și unitățile publice de asistență socială care furnizează servicii sociale, serviciile publice de asistență socială de la nivelul consiliilor județene, sectoarelor municipiului București, Consiliului General al Municipiului București, municipiilor, orașelor și comunelor, precum și persoanele care asigură serviciile de îngrijire personală la domiciliu, cât și personalul care asigură consiliere educațională, socială și psihologică persoanelor private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar. Secretarul unității administrativ-teritoriale nu face parte din personalul din sistemul public de asistență socială, astfel cum este definit de art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014. Aceasta cu atât mai mult cu cât, prin nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014, sfera de aplicare se referă la instituțiile și unitățile publice de asistență socială care asigură servicii sociale. Sfera de aplicare a art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 a făcut obiectul minutei ședinței de învățământ profesional organizate la nivelul Secției contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Craiova; în examinarea acestei probleme de drept s-a stabilit că majorarea salariului/indemnizației/soldei de bază se aplică și persoanelor ce desfășoară atribuții de serviciu social sau asistență socială (cu atribuții înscrise în fișa postului, fără a fi necesară o verificare în concret a exercitării unor asemenea atribuții de asistență socială), în cadrul structurilor administrației publice locale, fără a exista un serviciu sau asistență socială, constituit la nivelul consiliului local. Luând în considerare această problemă de drept și rezolvarea mai sus menționată, persoanele ce desfășoară activități de serviciu/asistență socială, în cadrul unităților administrativ-teritoriale, pot beneficia de majorare a salariului/indemnizației de bază, numai dacă nu există constituite servicii specializate, în cadrul structurilor locale. Cu privire la cea de a doua chestiune de drept trebuie reținut că art. II din Legea nr. 293/2015 majorează cu 25% salariul/indemnizația de bază, începând cu drepturile aferente lunii decembrie 2015, pentru personalul de asistență socială. Legea nr. 293/2015 a fost adoptată pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2015, acest din urmă act normativ fiind adoptat pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Este de menționat faptul că răspunsul la pct. 2 trebuie nuanțat, în raport cu actul normativ de salarizare aplicabil, și anume Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 aplicabilă în anul 2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 aplicabilă în anul 2016, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 aplicabilă în perioada 1.01.2017-28.02.2017, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 aplicabilă începând cu 1 martie și până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 și în continuare Legea nr. 153/2017, eventual și cu modificările și completările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2017. Din această perspectivă trebuie reținut că majoritatea actelor normative permit egalizarea salariului de bază, prin stabilirea la nivelul maxim, pentru funcții similare în cadrul aceleiași autorități sau instituții publice (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017), iar secretarul unității administrativ-teritoriale este salarizat, potrivit art. 116 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, din bugetul local. O asemenea soluție este reglementată și prin art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, permițându-se egalizarea salariului (în plată), la nivelul de salarizare pentru funcții similare din cadrul instituției/autorității publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată. ... 41. La nivelul Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal nu există practică unitară referitoare la includerea secretarului comunei în categoria personalului din cadrul sistemului public de asistență socială, astfel încât să beneficieze de majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II din Legea nr. 293/2015, atașându-se hotărâri judecătorești relevante în acest sens. Opinia judecătorilor din cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Galați a fost exprimată în sensul de a acorda aceste majorări funcționarilor care au preponderent asemenea atribuții, numai despre aceștia putându-se afirma că fac propriu-zis parte din sistemul de asistență socială. Simplul fapt că un anumit funcționar a obținut o hotărâre judecătorească prin care s-a stabilit că este îndreptățit la o mărire salarială într-un anumit procent nu înseamnă automat că toți cei care ocupă aceeași funcție vor beneficia de respectiva mărire salarială în același procent, ci că vor beneficia cel mult de o mărire a salariului dacă și în măsură cu care acesta este mai mic decât cel al primului funcționar și dacă are preponderent atribuții de asistență socială. În ceea ce privește problema de drept dacă secretarul unei comune poate fi considerat personal din cadrul sistemului public de asistență socială, astfel cum este acesta definit prin art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, astfel încât să beneficieze de majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II din Legea nr. 293/2015, în virtutea atribuțiilor sale prevăzute de art. 24 alin. (1) și (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 416/2001 și art. 12 alin. (5) din Legea nr. 416/2001, judecătorii Secției a II-a civile și de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Vrancea apreciază că intenția legiuitorului a fost aceea de a se acorda majorări salariale funcționarilor care au preponderent asemenea atribuții, numai despre aceștia putându-se afirma că fac parte propriu-zis din sistemul de asistență socială, și nu aceea de a se acorda majorări salariale tuturor funcționarilor care au atribuții izolate de asistență socială. În situația în care un secretar al unei comune a obținut prin hotărâre judecătorească majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II din Legea nr. 293/2015 se apreciază că nu înseamnă automat că toți cei care ocupă aceeași funcție vor beneficia de respectiva mărire salarială în același procent, ci vor beneficia de cel mult o mărire a salariului dacă și în măsura în care acesta este mai mic decât cel al primului funcționar. ... 42. Curtea de Apel Iași, din analiza hotărârilor înaintate, respectiv Sentința civilă nr. 152/CA/27 martie 2017 a Tribunalului Vaslui, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1.019 din 18 septembrie 2017 a Curții de Apel Iași pronunțate în Dosarul nr. 2.141/89/2016, a arătat că secretarul unei comune nu reprezintă personal din cadrul sistemului de asistență socială, așadar nu beneficiază de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014. ... 43. La nivelul Curții de Apel Oradea și al instanțelor din circumscripția acesteia nu au fost identificate hotărâri judecătorești vizând problema de drept în discuție și, în lipsa unei jurisprudențe relevante, judecătorii din cadrul Tribunalului Satu Mare și ai Curții de Apel Oradea nu au formulat un punct de vedere în legătură cu aceasta. Punctul de vedere exprimat la nivelul Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal este în sensul că secretarul comunei nu poate fi asimilat personalului din cadrul sistemului public de asistență socială, întrucât secretarul, conform Legii nr. 215/2001, aparține structurii funcționale denumite „primărie“. Scopul majorărilor salariale potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014 l-a constituit ridicarea calității serviciilor de asistență socială pentru atragerea personalului calificat, iar secretarul comunei nu poate fi asimilat personalului calificat prin stabilirea de atribuții suplimentare. Eventualele majorări salariale stabilite în favoarea unor secretari de comune, în considerarea exercitării unor atribuții suplimentare nu conduce automat la majorarea salarială pentru toți secretarii de comune, salariile acestora stabilindu-se conform legii salarizării. ... 44. La nivelul Curții de Apel Pitești nu a fost identificată practică judiciară, însă opinia magistraților specializați din cadrul Tribunalului Argeș - Secția contencios administrativ și fiscal este că nu se poate considera automat că secretarul unei comune face parte din sistemul public de asistență socială, ci este necesar sa aibă atribuții în acest sens în fișa postului, situațiile urmând a fi analizate de la caz la caz. Referitor la cea de-a doua chestiune s-a opinat că nu este suficientă o hotărâre judecătorească prin care un secretar a obținut aceste drepturi, conform art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, pentru ca tuturor celorlalți să le fie acordate, fiind nevoie de verificarea atribuțiilor, dacă le are sau nu menționate în fișa postului și le exercită efectiv. ... 45. Tribunalul Buzău, instanță arondată Curții de Apel Ploiești, a comunicat, cu privire la primul aspect solicitat, că, în cadrul Secției a II-a civile de contencios administrativ și fiscal, practica este în sensul că secretarul unei comune poate fi considerat personal din cadrul sistemului public de asistență socială, fără să se atașeze jurisprudență. Astfel s-a avut în vedere că în fișa postului s-au prevăzut ca atribuții printre altele legate de calitatea de secretar al unității administrativ-teritoriale și cele vizând conducerea, îndrumarea și controlul Serviciului Public de Asistență Socială. Sistemul public de asistență socială, astfel cum acesta este definit de art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, cuprinde nu doar personalul cu atribuții de execuție în cadrul compartimentelor de asistență socială, legea nefăcând o astfel de distincție, ci toate persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul sistemului public de asistență socială, atașându-se, în acest sens, o hotărâre judecătorească. Cu privire la cel de-al doilea aspect (aplicarea automată a majorărilor salariale tuturor celorlalți secretari, dacă unul a obținut aceste majorări prin hotărâre judecătorească) s-a arătat că nu s-a identificat practică judiciară în acest sens. ... 46. Curtea de Apel Suceava a înaintat Decizia nr. 575 din 30 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.226/86/2017, în cuprinsul căreia s-a reținut că, raportat la dispozițiile legale incidente, activitatea desfășurată de reclamantul - secretar constând în conducerea, îndrumarea și controlul activității Compartimentului de asistență socială din cadrul primăriei îi conferă acestuia dreptul de a beneficia de majorările prevăzute de dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II alin. (1) dinLegea nr. 293/2015. ... 47. Opinia majoritară a judecătorilor de la nivelul Curții de Apel Târgu Mureș este în sensul că poate fi considerat personal din cadrul sistemului public de asistență socială, astfel cum este acesta definit prin art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, astfel încât să beneficieze de majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II din Legea nr. 293/2015, în virtutea atribuțiilor sale prevăzute de art. 24 alin. (1) și (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 416/2001 și art. 12 alin. (5) din Legea nr. 416/2001; în plus este necesar ca fișa postului să prevadă atribuții concrete de asistență socială în sarcina sa sau ca el să îndeplinească în concret asemenea atribuții în lipsa personalului specializat din cadrul primăriei, situația fiecărui secretar urmând a fi analizată de la caz la caz, în funcție de atribuțiile concrete deținute. Având în vedere aspectele evidențiate anterior, se apreciază că, dacă un secretar al unei comune a obținut prin hotărâre judecătorească majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II din Legea nr. 293/2015, aceste majorări nu trebuie aplicate automat tuturor celorlalți secretari de comune. ... 48. Opinia judecătorilor din cadrul Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal este în sensul că funcția de secretar al unei comune nu poate fi asimilată personalului din cadrul sistemului public de asistență socială, astfel cum acesta este definit prin art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, iar ca urmare a acesteia să beneficieze de majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, că majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II din Legea nr. 293/2015 nu trebuie aplicate automat tuturor celorlalți secretari de comune, dacă un secretar al unei comune a obținut, prin hotărâre judecătorească, aceste majorări. Totodată, din practica instanței, respectiv Decizia nr. 380/R din 15 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.541/102/2016, referitoare la secretarul unui oraș, rezultă că „legiuitorul, prin art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, a realizat o definiție a noțiunii de sistem public de asistență socială, arătând că, în sensul acestei ordonanțe de urgență, prin acesta se înțelege, în conformitate cu prevederile Legii asistenței sociale nr. 292/2011, instituțiile și unitățile publice de asistență socială care furnizează servicii sociale, serviciile publice de asistență socială de la nivelul consiliilor județene, sectoarelor municipiului București, Consiliului General al Municipiului București, municipiilor, orașelor și comunelor, precum și persoanele care asigură serviciile de îngrijire personală la domiciliu, cât și personalul care asigură consiliere educațională, socială și psihologică persoanelor private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar.“ Chiar dacă prin fișa postului s-a prevăzut un număr de atribuții, printre care și aceea de a coordona compartimentele și serviciile subordonate - inclusiv serviciul de asistență socială, potrivit organigramei orașului, activitățile prevăzute de art. 112 din Legea nr. 292/2011 sunt realizate în deplină concordanță cu dispozițiile legale, prin Serviciul public de asistență socială din cadrul consiliului local, care este condus de un director, acesta aflându-se în subordinea consiliului local al orașului. Rezultă, deci, că organul decizional, care poartă și răspunderea hotărârilor adoptate, este reprezentat de directorul acestui serviciu, și nicidecum de secretarul orașului. Secretarul are doar atribuții de coordonare - în sensul intermedierii relației dintre Consiliul local și Serviciul public de asistență socială, respectiv de a aduce la cunoștința consiliului local activitățile supuse votului - potrivit Legii nr. 215/2001 și de a comunica hotărârile adoptate de organul deliberativ al orașului. Secretarul nu are în mod direct atribuțiile prevăzute de art. 112 din Legea nr. 292/2011, nefăcând parte nici din structurile specializate ale serviciului public de asistență socială din cadrul consiliului local, acestuia nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, nefăcând parte din categoria de personal vizat de acest act normativ. ... 49. Ministerul Public, prin Adresa nr. 1.887/C/2.607/III-5/2018 din 28 august 2018, a comunicat că nu se verifică practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii. ... ...