Decizia ÎCCJ nr. 79/2018 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al titularului sesizărilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 34. Prin încheierile din 30 mai 2018 de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, completul de judecată al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă a reținut că încadrarea activității salariaților în grupe de muncă trebuia realizată de către angajator în urma desfășurării procedurii administrative reglementate prin Ordinul nr. 50/1990 [metodologie comună pentru perioada 1969-1990 prevăzută de acest ordin și 1990-2001, perioadă reglementată de Ordinul ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 125/1990*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrată după 1 martie 1990 (Ordinul nr. 125/1990)]. *) Ordinul ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 125/1990 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... 35. În lipsa unei încadrări preexistente menționate în carnetul de muncă, cu indicarea exactă a anexei și punctului din ordin în baza căruia s-a făcut nominalizarea în conformitate cu documentele primare existente în unitate, pentru a complini posibilele omisiuni ale acestor mențiuni din carnetul de muncă [la 1 ianuarie 2011 a fost abrogat Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare (Decretul nr. 92/1976)], a fost emis Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 590/2008 pentru aprobarea Procedurii privind modul de întocmire și eliberare a adeverințelor prin care se atestă activitatea desfășurată în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, necesare stabilirii și/sau modificării drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Ordinul nr. 590/2008). ... 36. Conform acestui ordin, adeverințele se întocmesc și se eliberează de către angajator sau deținătorul de arhivă, conform modelului prevăzut în anexă, numai pe baza documentelor verificabile, aflate în evidențele acestora, respectiv actul normativ (nr., dată, poziție, anexă etc.) care, anterior datei de 1 aprilie 2001, a constituit temei juridic pentru încadrarea în grupă superioară de muncă și actul administrativ emis de unitate (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc.). ... 37. De asemenea, potrivit art. 158 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001. ... 38. Totodată, la art. 126 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, se prevede că adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive. ... 39. Așadar, în adeverință, angajatorul atestă fapte anterioare datei de 1 aprilie 2001 pe baza documentelor aflate în evidențele sale întocmite la acea vreme, rolul adeverinței fiind acela de a confirma producerea acelor fapte, respectiv încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă. ... 40. Or, confirmarea poate fi efectuată numai în baza unor documente din care rezultă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001, așa cum în mod expres rezultă din textul de lege. ... 41. Din modelul de adeverință prevăzut în anexa nr. 14 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, rezultă că, printre altele, angajatorul trebuie să indice actul administrativ emis de unitate, conform prevederilor Ordinului nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc.). ... 42. Prin urmare, angajatorul nu poate să ateste încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă anterior datei de 1 aprilie 2001 dacă în evidențele sale nu există documente din care să rezulte acest fapt (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație și a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontajele lunare, registrul de evidență a intrărilor în subteran etc.). ... 43. Ca atare, în situația unei încadrări preexistente, angajatorul era îndrituit să procedeze direct la emiterea adeverinței, dar, în lipsa unei asemenea încadrări, situație ce se regăsește și în cazul societății pârâte, încadrarea activității salariaților în grupă de muncă nu mai putea fi realizată decât pe calea unei acțiuni în justiție. ... 44. În legătură cu aceste drepturi - beneficiul drepturilor derivate din activitatea prestată în grupe superioare de muncă - se constată că, în mod evident, părțile nu pot dispune retroactiv, ceea ce înseamnă că, în cazul întrunirii condițiilor legale pentru acordarea grupei, angajatorii trebuiau să o facă fie prin înscrierea mențiunii în carnetul de muncă, fie prin eliberarea adeverinței, iar, în cazul neîndeplinirii condițiilor, urmau să refuze efectuarea mențiunilor. ... 45. Împrejurarea că angajatorul putea emite adeverința constatatoare a beneficiului încadrării în grupe de muncă nu semnifică faptul că dreptul la care se referă aceasta este un drept de care părțile ar putea dispune, esențială fiind în acest sens și dezlegarea dată prin Decizia nr. 9 din 16 mai 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 8 noiembrie 2016 care, la paragraful 47, face trimitere la respectiva adeverință ca un înscris probator, fără însă a-i acorda alte valențe. ... 46. S-a reținut, prin aceeași decizie, și că neparcurgerea procedurii legale de încadrare a salariaților în condiții deosebite de muncă corespunzătoare grupei I sau a II-a de muncă, fie pentru că angajatorul a considerat că locurile de muncă din unitate nu îndeplinesc astfel de condiții, fie pentru că a ignorat aplicarea legii (nu a întreprins demersurile care se referă la procedura de evaluare a acestor locuri de muncă) pe perioada de valabilitate a ordinului, poate fi suplinită, pe cale jurisdicțională, de un litigiu promovat de fostul salariat în contradictoriu cu angajatorul și calificat ca un conflict, supus jurisdicției muncii, în situația premisă a ocupării de către acesta a unui loc de muncă sau a desfășurării unei activități dintre cele enumerate limitativ în listele anexe ale Ordinului nr. 50/1990 sau ale Ordinului nr. 125/1990 (regăsite în lista celor nominalizate). Împrejurările concrete ale activității și justificarea motivelor pentru care angajatorul nu a procedat la evaluarea locului de muncă sau la nominalizarea salariatului, cu consecința juridică a neîncadrării locului de muncă ocupat în condiții deosebite de muncă (încadrare sau nominalizare), pot fi examinate și vor primi valențele cuvenite în planul probațiunii judiciare. ... 47. Decizia nr. 9 din 16 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit deci, cu efect obligatoriu, că instanțele de judecată au posibilitatea analizării și constatării pe cale judiciară a încadrării muncii prestate în perioada 18 martie 1969-1 aprilie 2001, după caz, în grupele I sau II de muncă. ... 48. Așadar, ulterior abrogării ordinelor anterior menționate, doar instanța de judecată mai are posibilitatea încadrării muncii prestate în perioada 18 martie 1969-1 aprilie 2001 în grupa superioară de muncă, însă numai în cadrul unei proceduri judiciare, în urma administrării probelor. ... 49. Ceea ce s-a întâmplat, în fapt, ulterior pronunțării sentinței civile prin care s-a luat act de acordul de mediere, a fost ca angajatorul să procedeze benevol la noi încadrări în grupa superioară de muncă, în afara procedurii reglementate de Ordinul nr. 50/1990, ținând cont de natura juridică de contract a acestei sentințe. ... 50. Or, în lipsa urmării de către partenerii sociali a procedurilor administrative cu caracter obligatoriu reglementate de Ordinul nr. 50/1990 și, ulterior, de Ordinul nr. 125/1990, verificarea îndrituirii unui salariat la beneficiul grupei superioare de muncă mai poate avea loc exclusiv prin actul jurisdicțional al instanței, aceasta din urmă fiind cea care realizează însăși încadrarea activității. ... 51. Sub acest aspect trebuie reținut că, la nivelul anului 2015, nu mai exista un temei legal pentru angajator să suplinească neîndeplinirea procedurii speciale prevăzute de Ordinul nr. 50/1990 și să efectueze o asemenea încadrare ulterior abrogării acestui act normativ. De altfel, chiar angajatorul confirmă o atare situație, prin simplul fapt că nu a emis, în anul 2015, un act administrativ de încadrare în grupă de muncă, angajații fiind nevoiți să se adreseze instanței de judecată pentru a li se recunoaște, pe cale judiciară, beneficiul grupelor de muncă. ... 52. Prin urmare, instanța de trimitere a constatat că, la momentul sesizării instanței de judecată cu litigiul stins ulterior pe calea medierii, societatea angajatoare nu mai avea posibilitatea de a efectua încadrarea activității pârâților în grupe de muncă și, pe cale de consecință, părțile nu mai erau titularele unor drepturi și obligații de care să poată dispune prin convenție. ... 53. Pe de altă parte, procedura instituită de Ordinul nr. 50/1990 nu era condiționată de vreo manifestare de voință a salariatului, astfel că nu poate fi reținută incidența art. 39 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii), conform căruia salariatul are dreptul la negociere colectivă și individuală sau art. 39 alin. (1) lit. i) din Codul muncii, potrivit căruia acesta are dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă. ... 54. Aceste dispoziții implică, într-adevăr, faptul că legiuitorul a recunoscut posibilitatea de a supune negocierii părților și condițiile în care se execută contractul individual de muncă, dar cu privire la condițiile de lucru din timpul desfășurării/derulării relațiilor de muncă, și nu retroactiv, cu încălcarea/omiterea procedurilor impuse de lege. ... 55. Ca atare, în ceea ce privește încadrarea în grupa I/a II-a de muncă, acordul de mediere nesocotește dispozițiile art. 2 alin. (4) din Legea nr. 192/2006, prin eludarea dispozițiilor legale anterior menționate, ceea ce implică inclusiv un efort suplimentar al bugetului național al asigurărilor sociale. ... 56. Sub aspectul condițiilor speciale/deosebite de muncă, instanța de sesizare a reținut incidența Deciziei nr. 12 din 23 mai 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 10 noiembrie 2016, prin care s-a stabilit că nu este deschisă calea unei acțiuni în constatare de drept comun a condițiilor deosebite de muncă în care angajații și-au desfășurat activitatea după data de 1 aprilie 2001 și nici a acțiunii în obligare a angajatorilor la încadrarea locurilor de muncă în aceste condiții, atunci când aceștia din urmă nu au obținut sau, după caz, nu au reînnoit avizele pentru încadrarea locurilor de muncă în aceste condiții, iar în ceea ce privește condițiile speciale a statuat că acest tip de acțiuni nu sunt deschise, atunci când nu sunt întrunite condițiile cumulative privind înscrierea activității și a unității angajatoare în anexele nr. 1 și 2 la Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale și, respectiv, în anexele nr. 2 și 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare. ... 57. Astfel, s-a constatat că, în anumite cauze, unitatea pârâtă a obținut aviz pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale numai pentru anumite activități din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, care nu au nimic în comun cu cele desfășurate de pârâți, iar lipsa avizului este confirmată chiar de mențiunile din cuprinsul adeverințelor, care, în ceea ce privește condițiile speciale, fac trimiteri numai cu caracter general la dispozițiile Legii nr. 226/2006. ... 58. Un alt argument pentru care instanța de sesizare consideră că nu pot face obiectul medierii litigiile privind încadrarea în grupă de muncă este acela că, anterior medierii, în unele situații, beneficiarii acestui acord și angajatorul s-au judecat și prin hotărâre judecătorească s-a constatat dreptul acestora la o altă grupă de muncă decât cea negociată. ... 59. Principiul puterii de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanței a chestiunii litigioase deja rezolvate. Prin urmare, instanța învestită cu soluționarea unei cereri are obligația de a respecta chestiunile litigioase care au fost deja tranșate printr-o altă hotărâre, înzestrată cu putere de lucru judecat, situație în care nu mai poate face evaluări proprii asupra acestei chestiuni, ci ea constituie premisa demonstrată de la care trebuie să pornească și pe care nici nu o poate ignora. ... 60. În condițiile în care, printr-o hotărâre care beneficia de putere de lucru judecat, s-a statuat de către instanța de judecată că salariatul/fostul salariat era îndreptățit să beneficieze de grupa I/a II-a de muncă într-un anumit procent pentru activitatea prestată în cadrul unității pârâte, a se stabili printr-un acord de mediere încheiat ulterior între aceleași părți și pentru aceleași perioade îndreptățirea salariaților/foștilor salariați la o altă grupă de muncă înseamnă a se aduce atingere celor statuate cu putere de lucru judecat în prima hotărâre, lucru care nu este posibil. ... 61. Pentru aceste considerente, instanța de sesizare a constatat că acordul de mediere a fost încheiat în frauda terțului - casa teritorială de pensie, conducând la prejudicierea bugetului asigurărilor sociale, și, totodată, că acesta nesocotește dispozițiile art. 58 alin. (2) , respectiv ale art. 61 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 care interzic tranzacționarea cu privire la drepturi de care părțile nu pot dispune, potrivit legii. ... ...