Decizia ÎCCJ nr. 74/2018 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 27. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele de judecată, în majoritate, au comunicat că nu a fost identificată jurisprudență cu privire la problemele de drept supuse dezlegării, transmițând puncte de vedere sau simple opinii referitoare la acestea. ... 28. Din analiza punctelor de vedere exprimate de instanțe și a hotărârilor transmise de acestea, după caz, se desprinde concluzia că nu există o practică judiciară constantă care să contureze una sau mai multe orientări jurisprudențiale cu privire la problemele semnalate, iar opiniile exprimate de instanțe, fiind atât de nuanțate, nu pot fi grupate pe orientări. ... 29. Astfel, următoarele sunt principalele interpretări jurisprudențiale și de opinie exprimate de instanțe: A) Termenul de 30 de zile, în care terțul care se consideră vătămat prin emiterea unei autorizații de construire în beneficiul unei alte persoane poate formula plângere prealabilă, în condițiile art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, începe să curgă, în toate cazurile, de la momentul la care se dovedește că terțul a luat efectiv cunoștință de autorizația de construire, ca stare de fapt, putându-se face dovada prin orice mijloace de probă. 30. S-au pronunțat, respectiv și-au exprimat opinia în acest sens următoarele instanțe: – curțile de apel Oradea (Decizia nr. 1.571/CA/2017-R din 7 iulie 2017) și Iași; ... – tribunalele Sibiu (Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal), Neamț (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal), Teleorman, Bacău (Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal - o opinie) și Constanța (Secția de contencios administrativ și fiscal - sentințele nr. 2.074 din 17.09.2014, nr. 640 din 18.05.2016, nr. 2.621 din 12.11.2014 și nr. 245 din 3.02.2017). ... ... ... B) Termenul curge de la data la care terțul care se consideră vătămat a luat cunoștința de autorizația de construire și de conținutul ei și, inclusiv în cazul în care au început lucrările de construire, nu se poate considera că autorizația de construire a intrat în circuitul civil, ea devenind irevocabilă doar după soluționarea definitivă a acțiunii în anulare. 31. S-au pronunțat, respectiv și-au exprimat opinia în acest sens următoarele instanțe: – curțile de apel Ploiești (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal - deciziile nr. 1.541 din 17.10.2016, nr. 1.811 din 5.10.2017 și nr. 2.174 din 22.05.2018) și Constanța (Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal - deciziile nr. 826/CA din 29 iunie 2015 și nr. 225 din 25 februarie 2015); ... – Tribunalul Argeș. ... ... ... C) Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal (o opinie) a apreciat că termenul începe să curgă de la data când terțul a luat cunoștință efectiv de existența autorizației, însă cel mai târziu de la data afișării panoului de identificare a investiției la locul realizării construcției, în temeiul art. 76 alin. (1) lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991. ... D) Curtea de Apel Brașov a apreciat că chestiunea de drept la care se referă prima întrebare din sesizare a fost reglementată prin dispozițiile art. I pct. 5 dinLegea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative (Legea nr. 212/2018), prin care prevederile art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 au fost modificate. ... E) Curtea de Apel Galați și Tribunalul Maramureș (Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal - Sentința nr. 3.413 din 13.12.2017) au considerat că: – prin edictarea regulilor speciale de publicitate, prevăzute de actele normative aplicabile în materie, legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție de informare a terților, ele asigurând accesul la aceste informații publice. Momentul în care terții iau cunoștință de existența unui act administrativ vătămător este legat de elemente extrinseci, de acte sau fapte survenite ulterior, cărora judecătorul le poate da semnificația cuvenită, în raport cu circumstanțele cauzei și păstrând un just echilibru între interesele părților în litigiu; ... – chiar dacă nu se mai pune problema revocării actului, în condițiile în care a început lucrarea, autorizația de construire intrând în circuitul civil, totuși, terțul vătămat, față de răspunsul primit, va aprecia dacă se mai adresează instanței de contencios administrativ. ... ... F) Curtea de Apel Craiova a opinat în sensul că cererea de anulare a autorizației de construire, formulată de către un terț, poate fi introdusă la data la care petentul a primit răspunsul la plângerea prealabilă sau la data la care a expirat termenul de răspuns la aceasta, după caz, arătând că soluțiile ce urmează a fi date problemelor de drept în discuție trebuie nuanțate, astfel: – întrucât titularul acțiunii în anularea autorizației de construire/desființare este, în principiu, un terț ce se consideră lezat în drepturile sau interesele sale legitime, sunt aplicabile normele art. 11 din Legea nr. 554/2004, atât în ceea ce privește termenul de prescripție, cât și în ceea ce privește termenul de decădere, reglementat în alin. (2) al textului legal menționat; ... – art. 11 din Legea nr. 554/2004 (inclusiv în forma în vigoare după modificările aduse prin Legea nr. 212/2018) nu recunoaște dreptul de a introduce acțiunea în anulare, direct, de la data cunoașterii actului administrativ a cărui anulare se solicită, ci de la momentele individualizate prin art. 11 alin. (1) lit. a) -d) ; aceasta cu atât mai mult cu cât o analiză corectă a art. 12 din Legea nr. 50/1991 pleacă de la premisa că trebuie cunoscute atât existența autorizației de construire (în acest sens fiind relevante momentele prezentate în conținutul sesizării), cât și faptul că aceasta este emisă cu încălcarea prevederilor legale (aspecte ce pot sau nu pot fi cunoscute la data observării autorizației de construire); ... – irevocabilitatea autorizației de construire nu se raportează la efectele acesteia, intrate în circuitul civil; autorizația de construire, potrivit art. 1 din Legea nr. 50/1991, dă dreptul la executarea unei construcții, iar efectele civile ale edificării construcției se prezintă după finalizarea acesteia, potrivit art. 37 din aceeași lege (întocmirea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor); ... – astfel, dreptul de a executa construcția nu este un drept subiectiv civil (nu afectează circuitul civil) și, mai mult, nu este un drept garantat de lege, prin stabilitate, atât timp cât autoritățile administrației publice pot cere oprirea executării lucrărilor și, respectiv, desființarea construcțiilor edificate cu încălcarea prevederilor legale; ... – de asemenea, în mod tradițional, doctrina administrativă tratează irevocabilitatea autorizațiilor de construire prin prisma exceptării de la regula revocabilității a actelor care au fost realizate material, și nu prin prisma intrării efectelor acestora în circuitul civil; ... – nu în ultimul rând, trebuie reținută și finalitatea plângerii prealabile, de a da posibilitatea autorităților administrației publice locale emitente să ia măsuri pentru oprirea executării lucrărilor, respectiv de a urmări intrarea în legalitate. ... ... G) Tribunalul București a considerat că: – în situația în care terțul a avut o posibilitate rezonabilă de a-și da seama de existența unor vicii ale autorizației de construire, care îi vatămă drepturile, printr-o simplă lecturare a actului, plângerea prealabilă ar trebui formulată de la momentul la care el ia cunoștință de act. Pe de altă parte, dacă viciile de legalitate sunt de așa natură încât nu pot fi decelate decât prin consultarea documentației care a stat la baza emiterii autorizației, atunci termenul pentru formularea plângerii prealabile nu ar trebui să curgă decât de la momentul la care terțul are acces la această documentație. În orice caz, terțul are datoria de a se comporta diligent și de a face demersuri pentru studierea documentației imediat ce află de existența unei autorizații potențial vătămătoare; ... – autorizația de construire ar trebui să fie revocabilă până la momentul în care beneficiarul său începe demersurile efective în vederea realizării construcției; cel mai probabil, aceste demersuri trebuie analizate de la caz la caz, însă se impune a se considera că, cel mai târziu la momentul în care începe edificarea construcției, autorizația devine irevocabilă. ... ... ... ...