Decizia ÎCCJ nr. 74/2018 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 38. Examinând sesizarea, întrebările ce fac obiectul acesteia și raportul întocmit de judecătorul-raportor, constată următoarele: ... 39. Înainte de cercetarea în fond a chestiunilor de drept supuse dezlegării, Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să analizeze dacă sesizarea îndeplinește cerințele legale privind admisibilitatea mecanismului procedural în discuție, prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 40. Din cuprinsul dispozițiilor legale menționate, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, rezultă următoarele condiții de admisibilitate a sesizării, care trebuie îndeplinite cumulativ: – existența unei chestiuni de drept; problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite; ... – chestiunea de drept să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – chestiunea de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printro hotărâre obligatorie pentru toate instanțele. ... ... 41. Se constată că sesizarea îndeplinește doar unele dintre condițiile legale sus-menționate, după cum urmează: – cauza se află pe rolul unei instanțe învestite cu soluționarea pricinii în ultimă instanță, respectiv Curtea de Apel Cluj, care soluționează recursul formulat împotriva unei sentințe pronunțate de Tribunalul Maramureș; ... – chestiunea de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra problemelor de drept vizate printro hotărâre obligatorie pentru toate instanțele; ... – de lămurirea chestiunilor de drept ce fac obiectul sesizării depinde soluționarea pe fond a cauzei, noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuind înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei. ... ... 42. Celelalte condiții care determină admisibilitatea sesizării necesită o analiză mai amănunțită, ce va fi realizată în cele ce urmează. ... 43. Așa cum rezultă din sesizarea formulată, instanța de trimitere a solicitat ca, pe calea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să se răspundă la următoarele două întrebări: Dacă termenul de 30 de zile, în care terțul care se consideră vătămat prin emiterea unei autorizații de construire în beneficiul unei alte persoane poate formula plângere prealabilă, în condițiile art. 7 alin. (1) și (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, începe să curgă, în toate cazurile, de la data afișării autorizației de construire pe pagina proprie de internet a autorității administrației publice emitente sau la sediul acesteia, în condițiile art. 7 alin. (21) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă acest termen începe să curgă, în toate cazurile, de la data afișării panoului de identificare a investiției la locul realizării construcției, în temeiul art. 76 alin. (1) lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009, sau dacă acest termen curge, în toate cazurile, de la momentul la care se dovedește că terțul a luat efectiv la cunoștință de autorizația de construire? În acest din urmă caz, termenul curge de la data când a fost cunoscută existența autorizației de construire și, eventual, conținutul său sau de la data la care terțul putea, cu eforturi rezonabile, să cunoască conținutul documentației care a stat la baza emiterii ei? Dacă, în situația în care au fost începute lucrările de construire, se poate considera că autorizația de construire a intrat în circuitul civil, în sensul prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, astfel încât a devenit irevocabilă? În situația în care răspunsul la această întrebare este afirmativ, dacă, în acest caz, ținând cont de faptul că autorizația de construire este irevocabilă, mai trebuie formulată plângere prealabilă împotriva acesteia înainte de formularea acțiunii în anulare? ... 44. Prin prima întrebare se solicită interpretarea normelor de drept incidente în determinarea momentului de la care curge termenul pentru formularea plângerii prealabile împotriva unei autorizații de construire, în timp ce prin cea de-a doua întrebare se solicită clarificarea problemei caracterului irevocabil al unei autorizații de construire, în situația demarării lucrărilor - care este exact situația din speță - și necesitatea ca, într-un asemenea caz, să se mai efectueze procedura prealabilă. ... 45. În ceea ce privește prima întrebare, instanța de trimitere apreciază că este necesar să se stabilească dacă, în materia autorizațiilor de construire, regulile prevăzute de legislația specială cu privire la afișarea acestora pe pagina de internet sau la sediul autorității emitente, precum și la afișarea panoului de identificare a investiției pot avea vreun impact asupra momentului de la care curge termenul pentru formularea plângerii prealabile de către terții care se consideră vătămați prin emiterea unei asemenea autorizații. Mai exact, se pune problema dacă, prin edictarea unor reguli speciale de publicitate a acestui act administrativ, legiuitorul a înțeles să instituie o prezumție de informare a terților cu privire la existența și conținutul acestuia, astfel încât momentul afișării să coincidă cu momentul de la care începe să curgă termenul pentru formularea plângerii prealabile. ... 46. În cazul în care se va considera că afișarea autorizației de construire poate avea semnificația unei asemenea prezumții, trebuie să se stabilească despre care afișare este vorba - cea de pe pagina de internet sau de la sediul autorității emitente ori cea de la locul unde se va realiza construcția - deoarece, de cele mai multe ori, cele două proceduri nu se efectuează la aceeași dată, autorizația fiind afișată de către autoritatea emitentă la data emiterii, în vreme ce panoul de identificare a investiției se afișează la data începerii lucrărilor de construire. ... 47. De asemenea, în cazul în care există o prezumție în sensul că afișarea autorizației de construire semnifică faptul că terții au luat la cunoștință de ea, întrebarea este dacă această prezumție are un caracter absolut, astfel încât terții sunt împiedicați în orice situație să dovedească faptul că, în concret, nu au cunoscut conținutul autorizației, sau ea are un caracter relativ, putând fi răsturnată printr-o probă contrară. ... 48. Așa cum s-a arătat anterior, dispozițiile normative a căror interpretare se cere pe calea mecanismului instituit de art. 519 din Codul de procedură civilă sunt cele anterioare modificărilor aduse Legii nr. 554/2004 prin Legea nr. 212/2018. ... 49. Astfel, conform Legii nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării: + Articolul 7 Procedura prealabilă (1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. (...) (3) Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7) . (...) (7) Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. (1) , dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripție. ... 50. În cererea de sesizare s-a solicitat interpretarea art. 7 din Legea nr. 554/2004, raportat la: – art. 7 alin. (21) din Legea nr. 50/1991, potrivit căruia: Autorizația de construire și anexele acesteia au caracter public și se pun la dispoziția publicului spre informare pe pagina proprie de internet a autorității administrației publice emitente sau prin afișare la sediul acesteia, după caz.“; ... – art. 76 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 - Operațiuni privind obligațiile investitorilor/ beneficiarilor față de autorități, potrivit căruia: (1) După obținerea autorizației de construire/desființare, în vederea executării lucrărilor, investitorul/beneficiarul are obligația de a realiza următoarele operațiuni: a) Anunțarea începerii lucrărilor de construcții autorizate. Se va aduce la cunoștință emitentului autorizației și Inspectoratului teritorial în construcții data și ora începerii lucrărilor de construcții autorizate, utilizându-se «Formularul-model F.13 - COMUNICARE privind începerea execuției lucrărilor» (pentru uzul administrației publice), respectiv «Formularul-model F.14 - COMUNICARE privind începerea execuției lucrărilor» (pentru uzul ISC) puse la dispoziție de emitentul autorizației împreună cu autorizația. ... b) Amplasarea, la loc vizibil, a Panoului de identificare a investiției. Se vor aplica prevederile cuprinse în anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice. ... ... ... 51. Din analiza conținutului sesizării rezultă că, de fapt, instanța de trimitere nu solicită interpretarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, ci solicită pronunțarea unei soluții prin care să se stabilească, în cazul emiterii unei autorizații de construire, care este momentul la care începe să curgă termenul de formulare a plângerii prealabile, în cazul în care vătămat este un terț. ... 52. În contextul mecanismului instituit de art. 519 din Codul de procedură civilă, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să decurgă din interpretarea unei dispoziții legale, iar nu din aplicarea acesteia în circumstanțele particulare ale speței, operațiune ce constituie atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei. ... 53. Dacă prin sesizarea formulată se are în vedere doar aplicarea normei, cu scopul de a se identifica soluția ce trebuie dispusă în cauză, nu se poate vorbi de o chestiune de drept, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel că sesizarea este inadmisibilă. ... 54. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, se constată că ea urmărește, în primul rând, să stabilească dacă o autorizație de construire este revocabilă, momentul până la care aceasta este revocabilă, precum și momentul la care se poate spune că o autorizație de construire intră în circuitul civil. ... 55. În cazul acestei întrebări, după cum lesne se poate observa, nu se solicită interpretarea unui text legal, ci să se stabilească, pe calea unei hotărâri cu caracter obligatoriu, dacă o autorizație de construire are caracter revocabil și momentul în care dobândește acest caracter, ceea ce nu este admisibil. ... 56. Chiar și în situația în care ar fi identificabilă o chestiune de drept ce ar putea face obiectul unei dezlegări din partea acestui complet, nu se poate reține îndeplinirea condiției de admisibilitate a sesizării privind noutatea, întrucât problemele în discuție au primit dezlegări în practica judiciară, așa cum rezultă din analiza hotărârilor pronunțate și a punctelor de vedere formulate de instanțele naționale, iar soluțiile adoptate au vizat analiza în concret a probelor administrate. ... 57. De altfel, chiar instanța de trimitere - prin indicarea multitudinii de ipoteze ce pot apărea în practică și care ar putea fi invocate în legătură cu momentul la care terțul vătămat într-un drept sau interes legitim, prin emiterea unei autorizații de construire în favoarea unei alte persoane, ia cunoștință despre existența acesteia - recunoaște, implicit, că acest moment trebuie analizat de la caz la caz și soluțiile pot fi diferite, în raport cu probele ce sunt administrate în fiecare speță. ... 58. Or, asemenea operațiuni de interpretare și aplicare a textului de lege la diferite circumstanțe ce caracterizează fiecare litigiu în parte nu pot fi atribuite completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci revine instanței abilitate de lege „să spună dreptul“ în cauza dedusă judecății, mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă neputând fi valorificat decât în scopul rezolvării de principiu a unei veritabile probleme de drept. ... 59. Pentru considerentele arătate, constatând că nu sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 alin. (1) din același cod, ... ...