Decizia ÎCCJ nr. 63/2018 (HP)Punctul IV

IV. Expunerea succintă a procesului 5. Prin Cererea înregistrată la data de 22 septembrie 2016, reclamanta A, în contradictoriu cu pârâții B, C, D și E, a solicitat obligarea pârâților la restituirea sumelor reținute cu titlu de impozit și contribuții sociale obligatorii aferente tranșelor achitate în baza Sentinței civile nr. 4.970 din 21.06.2013, pronunțată de Tribunalul Dolj, sume actualizate. ... 6. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat, în esență, că este judecător în cadrul Tribunalului Dolj, iar prin Sentința civilă nr. 4.970 din 21.06.2013, pronunțată de Tribunalul Dolj, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 9.349/2013 a Curții de Apel Craiova, pârâții au fost obligați să îi plătească daune moratorii sub forma dobânzii legale aferente creanțelor cuvenite cu titlu de drepturi de natură salarială fiecărui reclamant cuprinse, la rândul lor, în alte titluri executorii. Se mai arată că pârâții au procedat la plata eșalonată a dobânzilor în baza art. 54 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 și unele măsuri bugetare, aprobată prin Legea nr. 133/2016, raportat la art. 34 și 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea regulilor de impunere proprii veniturilor din salarii prevăzute de art. 55 alin. (2) lit. j^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. ... 7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 2/2014, a statuat că pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale din sectorul bugetar în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011. Astfel, aceste daune-interese moratorii reprezintă despăgubiri datorate pentru executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească. Împotriva a ceea ce a stabilit prin acte administrative Ministerul Finanțelor Publice, cum că sumele prevăzute în titluri executorii, reprezentând prejudiciul cauzat pentru plata cu întârziere, sunt drepturi salariale și sunt supuse regimului de impunere prevăzut de art. 55 alin. (2) lit. j^1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pârâtul Ministerul Justiției a apreciat contrariul, emițând Adresa nr. 5/42.640 din 14.10.2015, pe care a și înaintat-o Ministerului Finanțelor Publice, dar la care acesta din urmă nu a mai răspuns. ... 8. Se arată astfel de către reclamantă că pârâții au procedat în mod greșit la reținerea impozitului și a contribuțiilor de asigurări sociale aferente dobânzilor acordate prin hotărâre judecătorească, acestea fiind exceptate de la impozitare potrivit art. 42 lit. b) din Codul fiscal [art. 62 lit. h) din noul Cod fiscal]. ... 9. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 1.165 din 28 martie 2017, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B și a respins acțiunea formulată împotriva acestuia ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C și D, invocată de aceștia, iar, pe fond, a respins acțiunea formulată de reclamanta A ca neîntemeiată. ... 10. Prima instanță, în încercarea de a clarifica natura juridică a sumelor la care au fost obligați pârâții prin sentința civilă invocată de reclamantă, a apreciat util a analiza deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la aceste daune-interese, respectiv: Decizia nr. 2/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 3 iunie 2014) prin care s-a statuat că pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, Decizia nr. 7/2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 26 iunie 2015) privind întreruperea termenului de prescripție a dreptului material la acțiune pentru daunele-interese moratorii sub forma dobânzii penalizatoare și Decizia nr. 21/2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 5 octombrie 2015) vizând momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului material la acțiune pentru daunele-interese moratorii sub forma dobânzii penalizatoare datorate de stat. ... 11. Din lecturarea acestor decizii s-a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dezlegat chestiunea de drept a naturii juridice a daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii penalizatoare sub aspectul stabilirii normelor fiscale aplicabile. ... 12. S-a statuat însă prin aceste decizii că la baza acordării acestor dobânzi legale se află o răspundere civilă delictuală, și nu una contractuală, respectiv că aceste daune-interese nu vizează neplata la termen a drepturilor salariale cuvenite în baza raporturilor de muncă, ci sunt datorate pentru neexecutarea la termen a obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești. ... 13. Cu toate acestea, Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că prin aceste hotărâri judecătorești s-a stabilit dreptul la plata de drepturi salariale, indicând și motivul pentru care s-a ajuns la transformarea răspunderii contractuale în una delictuală: „intrarea în vigoare a unui act normativ ce are ca efecte suspendarea executării silite nu poate fi analizată din punctul de vedere al răspunderii contractuale“, reținându-se că acest fapt reprezintă un delict civil, de natură a atrage sancțiunea civilă a daunelor-interese (Decizia nr. 2/2014). ... 14. De asemenea, în Decizia nr. 7/2015, se arată că atât litigiile referitoare la drepturile salariale cuvenite personalului bugetar, cât și cele având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale, pentru executarea cu întârziere a titlurilor executorii privind asemenea drepturi, sunt litigii de muncă, iar în Decizia nr. 21/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a calificat aceste daune-interese ca fiind dobândă legală pentru drepturile salariale cuprinse în titlul a cărui executare silită a fost eșalonată. ... 15. Concluzionând, s-a apreciat că, în speță, nu sunt incidente prevederile art. 517 alin. (4) sau ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă cu privire la chestiunea dedusă judecății. ... 16. Prin urmare, s-a procedat la analizarea normelor fiscale ce stabilesc modalitatea de impozitare a unor astfel de sume achitate reclamanților în baza unor hotărâri judecătorești. ... 17. Astfel, tribunalul a reținut că hotărârea judecătorească invocată în cauză a devenit executorie în anul 2013, executarea acesteia făcându-se de către pârâți, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare, respectiv eșalonat pe cinci ani, începând cu anul 2016. ... 18. Cum, potrivit art. 57 alin. (2^2) din Codul fiscal (Legea nr. 571/2003, forma aplicabilă începând cu data de 1.01.2015), dar și conform art. 78 alin. (4) din noul Cod fiscal (Legea nr. 227/2015 în vigoare din 1.01.2016), impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plății pentru veniturile realizate în afara funcției de bază, rezultă că în cauză își găsesc aplicarea în timp ambele coduri fiscale, care însă, sub aspectul dedus judecății, au reglementări similare. ... 19. Astfel, art. 55 alin. (1) din Codul fiscal (forma aplicabilă speței) definește ca fiind venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă. Alin. (2) al aceluiași articol prevede expres că regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și tipurilor de venituri enumerate, considerate asimilate salariilor, la lit. j^1) din această enumerare legală regăsindu-se „sumele reprezentând salarii, diferențe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile“. ... 20. Dispoziții similare sunt aplicabile și începând cu data de 1 ianuarie 2016, respectiv prevederile art. 76 alin. (2) lit. p) din noul Cod fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. ... 21. Întrucât textul legal incident nu distinge, sub aspectul temeiului de drept al acordării prin hotărâre judecătorească de dobânzi legale în legătură cu salariile, respectiv dacă au la bază o răspundere contractuală sau una delictuală, nici interpretul legii nu poate distinge, potrivit principiului de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. ... 22. Or, astfel cum a subliniat și Înalta Curte de Casație și Justiție în deciziile analizate mai sus, daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale au fost acordate pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, fiind evident în legătură cu salariile, fiind achitate de către plătitorul salariilor conform normelor de dreptul muncii. ... 23. Contrar celor susținute de reclamantă, norma legală analizată mai sus, de asimilare a dobânzii legale în legătură cu salariile cu salariile sub aspectul regulilor de impunere fiscală, este o normă specială față de norma cuprinsă la art. 42 lit. b) din Codul fiscal, invocată de parte. ... 24. Astfel, art. 42 din Codul fiscal (forma aplicabilă speței), aflat după art. 41, ce definește categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, stabilește ce venituri nu sunt supuse impozitului pe venit, în enumerare regăsindu-se „despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta“ [lit. b) teza finală]. Aceste prevederi sunt preluate identic și de noul Cod fiscal prin art. 62 lit. h) , articol ce vizează veniturile neimpozabile. ... 25. Or, atât din modalitatea de așezare a textelor legale, cât și din interpretarea sistematică a acestora, tribunalul reține că norma specială este cea cuprinsă la art. 55 alin. (2) lit. j^1) din Codul fiscal, respectiv la art. 76 alin. (2) lit. p) din noul Cod fiscal, iar norma generală este cea vizând orice despăgubiri civile. ... 26. Având în vedere că specialia generalibus derogant, s-a apreciat că în mod legal au fost calificate daunele moratorii sub forma dobânzii legale, acordate reclamanților prin Sentința civilă nr. 4.970 din 21.06.2013, pronunțată de Tribunalul Dolj, ca fiind venituri asimilate salariilor și impozitate. ... 27. Împotriva acestei sentințe s-au înregistrat apelul declarat de reclamanta A și apelul incident al pârâtei C, iar în cadrul soluționării acestora Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și suspendarea judecății căilor de atac exercitate. ... ...