DECIZIE 39/2018Punctul VII
Punctul VII
VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie
26. Jurisprudența Curții de Apel Brașov - instanța de trimitere a comunicat punctul de vedere al judecătorilor Secției civile a Curții, prin care se achiesează la concluziile completului care a formulat sesizarea. ...
27. Jurisprudența celorlalte instanțe din țară
Curtea de Apel București a comunicat că, după consultarea judecătorilor instanțelor arondate, s-a conturat opinia unanimă potrivit căreia dispozițiile legale vizate pot fi interpretate în sensul că pensionarul pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii nu poate face o nouă opțiune pentru a deveni beneficiarul dreptului la pensie militară, ca urmare a exprimării opțiunii în temeiul Legii nr. 223/2015. O interpretare contrară ar contraveni principiului stabilității juridice.
Dispozițiile Legii nr. 223/2015 coroborate cu cele ale Legii nr. 263/2010 nu cuprind dispoziții exprese care să permită transferul unui pensionar din sistemul public de pensii în cel militar, iar în lipsa unor dispoziții exprese s-ar ajunge a se adăuga la lege. În cazul militarilor, legiuitorul a prevăzut în mod expres posibilitatea și procedura transferului din sistemul public de pensii în sistemul pensiilor militare de stat, prin art. 110 din Legea nr. 223/2015, doar în situația celor pensionați sub imperiul Legii nr. 263/2010, care a suprimat sistemul pensiilor militare de stat.
În ilustrarea acestei opinii s-au depus deciziile nr. 530 din 7 februarie 2018 (prin care s-a respins recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 5.309 din 13 iulie 2017 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, atașată actului de sesizare) și nr. 3.700 din 19 iunie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Curtea de Apel Oradea a comunicat că la nivelul Curții și al tribunalelor arondate nu a fost identificată jurisprudență, iar opinia teoretică a judecătorilor Secției I civile a Tribunalului Bihor este că dispozițiile legale vizate de sesizare pot fi interpretate în sensul că pensionarul pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii nu poate face o nouă opțiune în temeiul Legii nr. 223/2015, întrucât o interpretare contrară ar contraveni principiului stabilității juridice.
Curtea de Apel Ploiești a comunicat că la nivelul Curții și al tribunalelor arondate - Tribunalul Buzău, Tribunalul Dâmbovița și Tribunalul Prahova - nu a fost identificată jurisprudență, opinia majoritară exprimată de judecătorii Secției I civile a Tribunalului Dâmbovița fiind în sensul că pensionarul pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii nu poate deveni beneficiarul dreptului de pensie militară, ca urmare a exprimării opțiunii în temeiul Legii nr. 223/2015.
Curtea de Apel Constanța a comunicat că la nivelul Secției I civile a fost identificată doar Decizia civilă nr. 82/AS din 21 februarie 2018, prin care s-a analizat această problemă de drept, motiv pentru care nu se poate considera că s-a cristalizat o opinie la nivelul secției; decizia se referă însă la o altă ipoteză, în care o pensie pentru invaliditate stabilită în anul 2011 a fost modificată în pensie pentru limită de vârstă în anul 2014, sub regimul Legii nr. 263/2010, prima instanță și cea de apel fiind în divergență în lămurirea termenului „stabilite“ din Legea nr. 223/2015.
Curtea de Apel Suceava a comunicat Sentința nr. 579 din 27 iunie 2017 a Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și sentințele nr. 555 din 11 mai 2017, nr. 554 din 11 mai 2017, nr. 1.449 din 11 decembrie 2017 ale Tribunalului Suceava - Secția I civilă, definitive, care nu au legătură cu problema de drept vizată de sesizare. ...
28. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au exprimat opinii teoretice. ...
29. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...
Sursa oficială ↗