Decizia ÎCCJ nr. 6/2018 (RIL)Punctul III

III. Examen jurisprudențial 3. Prin recursul în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept supusă dezlegării, existând două orientări, după cum urmează: A. Unele instanțe au considerat că plângerile împotriva deciziilor Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (C.N.S.C.) se timbrează cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 225 lei, conform art. 36 alin. (1) , coroborat cu art. 56 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. ... ... 4. În sprijinul acestei orientări s-a susținut că plângerile împotriva deciziilor C.N.S.C. sunt neevaluabile în bani, având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în Decizia nr. 2 din 19 ianuarie 2015^2. ^2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 13 februarie 2015. ... 5. S-a arătat că, potrivit acestei decizii, în contestația adresată C.N.S.C. sunt vizate proceduri de atribuire a contractului de achiziție publică, care au caracter administrativ și dau naștere unor raporturi juridice specifice, în cadrul cărora contestatorul invocă încălcarea drepturilor și intereselor sale legitime, decurgând din conduita autorității contractante; în cadrul procedurilor de atribuire, între contestator și autoritatea contractantă nu sunt stabilite raporturi contractuale, de natură a genera cereri în baza și în executarea contractului, care să atragă obligația de plată a taxei de timbru la valoare. Raționamentul instanței supreme, enunțat în decizia sus-menționată, este aplicabil, pentru identitate de rațiune, și plângerilor împotriva deciziilor C.N.S.C. guvernate de dispozițiile procesuale prevăzute de Legea nr. 101/2016. ... 6. Această opinie este îmbrățișată de curțile de apel Târgu Mureș, Constanța, Pitești, Bacău, Timișoara, Ploiești (parțial, dosarele nr. 903/42/2016, nr. 896/42/2016, nr. 466/42/2017), București, Galați, Craiova, Cluj și Oradea. B. Alte instanțe au apreciat că plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de C.N.S.C. se taxează cu 50% din valoarea taxelor de timbru prevăzute la art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, raportat la valoarea estimată a contractului. ... ... 7. S-a argumentat în sprijinul acestei orientări că, spre deosebire de dispozițiile legale (în prezent abrogate) a căror interpretare a fost lămurită prin Decizia în interesul legii nr. 2 din 19 ianuarie 2015, actuala reglementare în materie prevede expres și posibilitatea timbrării plângerilor în procente variabile, în funcție de valoarea estimată a contractului. ... 8. Astfel, din interpretarea corelată a dispozițiilor art. 36 alin. (1) și art. 56 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016 rezultă că, în situația cererilor formulate în cursul procedurii de atribuire, până la încheierea contractului, taxele de timbru se calculează conform algoritmului prevăzut la art. 56 alin. (1) , în funcție de valoarea estimată a contractului sau a valorii estimate a fiecărui lot contestat, numai pe această cale fiind acordată eficiență principiului de interpretare potrivit căruia o normă se interpretează în sensul în care produce efecte, iar nu în sensul neaplicării ei. ... 9. Deși formularea art. 56 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 nu este la adăpost de critică, se constată că, dacă s-ar admite caracterul neevaluabil al unor astfel de cereri, prevederile art. 36 alin. (2) și art. 56 alin. (3) din aceeași lege ar deveni inaplicabile, deși conținutul lor este clar în sensul calculării taxei de timbru a valorii estimate doar a loturilor contestate. ... 10. Tot astfel, dacă s-ar admite încadrarea lor în categoria cererilor care nu fac obiectul dispozițiilor art. 56 alin. (1) , ci al dispozițiilor alin. (2) al aceluiași articol din legea în discuție, alături de cererile neevaluabile în bani, ar deveni inaplicabile prevederile art. 36 alin. (1) din lege, care arată clar că taxele se calculează potrivit art. 56 alin. (1) și (2) , după caz. ... 11. Este adevărat, în același timp, că soluția adoptată prin Decizia în interesul legii nr. 2 din 19 ianuarie 2015 este argumentată și pe o analiză sui generis a caracterului evaluabil sau neevaluabil în bani al plângerii formulate, la instanța judecătorească, împotriva deciziei pronunțate de C.N.S.C., concluzionându-se că „în această etapă a procedurii de achiziție publică, premergătoare încheierii și executării contractului de achiziție publică, ne aflăm în ipoteza (...) referitoare la cereri neevaluabile în bani“. ... 12. La această concluzie s-a ajuns însă și prin prisma dispozițiilor legale interpretate, în prezent abrogate, conform cărora, pentru ca taxa să se calculeze la valoare, era necesară premisa existenței unui contract deja încheiat și aflat în derulare; în prezent, dispoziția legală care stabilește algoritmul de calcul la valoare are în vedere valoarea estimată a contractului. ... 13. Or despre valoarea „estimată“ putem vorbi până la finalizarea procedurii de atribuire și încheierea contractului, tocmai această fază, prealabilă, anterioară încheierii contractului, făcând obiectul controlului de legalitate și temeinicie pe calea plângerii. După acest moment, al încheierii contractului, Legea nr. 101/2016 trimite la valoarea „stabilită“ a contractului (de exemplu, la constituirea cauțiunii aferente cererii de suspendare a procedurii de atribuire și/sau executării contractului se are în vedere, potrivit art. 33 din lege, „valoarea estimată a contractului“ sau „valoarea stabilită a contractului“). ... 14. Deosebit de aceste argumente este de acceptat că o calificare, din punctul de vedere al legii care reglementează taxa judiciară de timbru, iar dispoziția analizată este o lege specială în acest sens, în acțiuni neevaluabile și evaluabile în bani are la bază rațiuni fiscale și nu are nimic comun cu natura patrimonială sau nepatrimonială a dreptului dedus judecății. ... 15. Astfel, așa cum legea generală în materia taxei judiciare de timbru, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013), acceptă pentru acțiuni cu caracter patrimonial taxe fixe (de exemplu, cererile de valoare redusă ori cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, evaluabile în bani), cu același argument trebuie acceptat că o plângere împotriva deciziei C.N.S.C., care tinde la ocrotirea unui drept cu caracter nepatrimonial (anularea actului autorității contractante, obligarea acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, până la faza de încheiere a unui contract), poate fi taxată, conform legii speciale, cu o taxă variabilă, legiuitorul optând să se raporteze la valoarea estimată a contractului. ... 16. Așadar, chiar dacă natura dreptului care fundamentează acțiunea, particularizând-o și transferându-i din caracterele sale, este eminamente nepatrimonială, legiuitorul are opțiunea de a califica și astfel de acțiuni, din punct de vedere fiscal, ca evaluabile în bani și, drept consecință, să prevadă taxarea ca atare. ... 17. Această din urmă orientare este însușită de curțile de apel Suceava, Brașov și Ploiești (parțial, dosarele nr. 921/42/2016 și nr. 445/42/2017). ... ...