Decizia ÎCCJ nr. 22/2018 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 17. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 88/87/2017 a apreciat că dreptul magistraților de a beneficia de pensie de serviciu este reglementat prin Legea nr. 303/2004. Această lege, precum și Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 stabilesc condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu, modul de calcul al cuantumului acesteia și situațiile în care cuantumul pensiei de serviciu poate fi modificat. ... 18. Dispozițiile speciale reglementează două mecanisme în baza cărora pot fi modificate elementele avute în vedere la stabilirea pensiei de serviciu: actualizarea și recalcularea. ... 19. Actualizarea, reglementată de art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, reprezintă majorarea bazei de calcul ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător ori procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. ... 20. Recalcularea, reglementată de art. 23 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, reprezintă adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea pensiei. Art. 23 anterior menționat face referire la prevederile art. 95 și art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, abrogate prin Legea nr. 263/2010, astfel încât, pentru a defini recalcularea, este necesară raportarea la prevederile art. 107 din Legea nr. 263/2010. ... 21. Casele teritoriale de pensii susțin că o cerere de recalculare, respectiv de adăugare a stagiilor de cotizare (a perioadelor de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale) nu echivalează cu o cerere de modificare a bazei de calcul al pensiei de serviciu, astfel încât singura modalitate de modificare a bazei de calcul este actualizarea. Prin urmare, odată stabilite drepturile de pensie, prin decizie privind acordarea pensiei de serviciu, baza de calcul nu poate fi modificată decât în urma actualizării, orice cerere de calculare a pensiei prin utilizarea altei baze de calcul urmând a fi respinsă. ... 22. Această opinie este nelegală, întrucât este fundamentată pe premisa greșită că emiterea deciziei de stabilire a drepturilor de pensie de serviciu este echivalentă cu pensionarea/ dobândirea calității de pensionar de către magistrat. În sprijinul acestei susțineri se reține că, la solicitarea magistraților, casele teritoriale de pensii au obligația de a emite decizii privind acordarea pensiei de serviciu în baza Legii nr. 303/2004 și de a calcula cuantumul pensiei, conform art. 82 alin. (1) din același act normativ, utilizând ca bază de calcul venitul din ultima lună de activitate, indicat în adeverința-tip întocmită de ultima unitate angajatoare. În deciziile privind acordarea pensiei de serviciu se indică data stabilirii drepturilor de pensie, rubrica privind data la care se va face plata rămânând necompletată, față de prevederile art. 85 alin. (3) din Legea nr. 303/2004. Dacă magistratul decide să continue activitatea și să nu solicite eliberarea din funcție prin pensionare, între data stabilirii drepturilor de pensie prin decizie emisă de casa teritorială de pensii și data eliberării din funcție prin pensionare, pot avea loc modificări ale cuantumului indemnizației de încadrare brută lunară sau ale salariului de bază brut lunar (bazei de calcul al pensiei de serviciu), în sensul majorării, respectiv micșorării (în cazul în care, de exemplu, magistratul nu mai îndeplinește o funcție de conducere). ... 23. Decizia privind acordarea pensiei de serviciu nu produce însă efecte juridice, în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de propunere a eliberării din funcție prin pensionare a magistratului. Cu alte cuvinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii verifică dacă magistratul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de pensie de serviciu și, în cazul îndeplinirii condițiilor, propune Președintelui României eliberarea din funcție prin pensionare. În consecință, decizia emisă de casa teritorială de pensii nu conferă magistratului statutul de pensionar. În acest sens este și Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 859/2017, prin care s-a respins cererea de eliberare din funcție, prin pensionare, a unui magistrat, reținându-se că acesta nu îndeplinește condițiile pentru a beneficia de pensia de serviciu, în condițiile în care drepturile de pensie de serviciu ale magistratului fuseseră anterior stabilite, prin decizie a casei teritoriale de pensii. ... 24. Prin urmare, calitatea de pensionar se dobândește la data indicată prin decret al Președintelui României privind eliberarea din funcție a magistratului, iar nu la data stabilirii drepturilor de pensie prin decizie privind acordarea pensiei de serviciu, astfel încât data pensionării nu poate fi decât data eliberării din funcție prin pensionare, pensia de serviciu urmând a fi calculată prin raportare la indemnizația de încadrare brută lunară sau la salariul de bază brut lunar, după caz, incluzânduse și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție prin pensionare. ... ...