Decizia CCR nr. 45/2025Punctul 31

31. În acest context, Curtea Constituțională a subliniat că, față de considerentele hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, Parlamentul trebuie să reconfigureze prevederile relevante în materie astfel încât să realizeze corecția necesară pentru a reglementa soluții legislative adecvate în ceea ce privește criteriile de stabilire a cuantumului despăgubirilor. Un astfel de demers este indispensabil în vederea stabilirii unui just echilibru între, pe de o parte, interesul persoanelor îndreptățite la obținerea de despăgubiri într-un cuantum rezonabil și satisfăcător, care să nu frizeze derizoriul, dar care, în același timp, să evite îmbogățirea fără justă cauză, și, pe de altă parte, capacitatea financiară a statului de a susține plata despăgubirilor. În condițiile în care, de la data pronunțării de Curtea Europeană a Drepturilor Omului a primei hotărâri în Cauza Văleanu (8 noiembrie 2022) s-a scurs un interval de timp considerabil, Curtea remarcă lipsa de implicare a Parlamentului sub acest aspect, pasivitatea sa în ceea ce privește elaborarea unor norme care să răspundă celor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și care să contracareze situațiile în care nivelul despăgubirii nu mai este aliniat în mod rezonabil la valoarea reală a imobilului, în absența altor elemente capabile să compenseze, cel puțin parțial, perioada lungă în care reclamanții au fost privați de imobilele lor (paragraful 236 din Hotărârea din 8 noiembrie 2022 în Cauza Văleanu și alții împotriva României). Această inactivitate pe plan legislativ în scopul transpunerii în soluții normative a considerentelor de principiu statuate prin hotărârea menționată, prin modularea/ajustarea corespunzătoare a criteriilor de stabilire a despăgubirilor, generează consecințe constând atât în riscul nerealizării sau realizării cu mare întârziere a creanțelor față de stat ale persoanelor îndreptățite la despăgubiri, cât și în afectarea previzibilității bugetare a statului, ca urmare a variabilității și eterogenității reperelor avute în vedere în cadrul expertizelor judiciare dispuse de la caz la caz, în cursul proceselor aflate pe rolul instanțelor învestite cu soluționarea litigiilor generate de nerealizarea finalității reparatorii a legislației (a se vedea, cu privire la consecințele negative ale absenței intervenției legiuitorului, mutatis mutandis, Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 26 mai 2022, paragrafele 18-20, sau Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022, paragraful 53). ...