Decizia ÎCCJ nr. 89/2017 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 56. Asupra admisibilității sesizărilor, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 57. Prin această reglementare legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... c) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... d) soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... e) chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; ... f) chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 58. Procedând, în prealabil, la o analiză asupra admisibilității sesizării, se constată că primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât, în toate cele trei dosare, în care s-au formulat sesizările ce au fost conexate, acțiunile sunt în curs de judecată, în ultimă instanță, pe rolul Curții de Apel Pitești, titulara sesizării, legal învestită să soluționeze apelurile formulate împotriva hotărârilor tribunalelor cu privire la drepturi salariale. ... 59. Asupra condiției de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, se observă următoarele: ... 60. În legătură cu această condiție de admisibilitate, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat, în jurisprudența sa, că: „articolul 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de «chestiune de drept». În doctrină, s-a arătat însă că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare.“ (Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016). ... 61. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat deja că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanța supremă să producă consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei. ... 62. În dosarele nr. 2.005/1/2017 și nr. 2.006/1/2017, instanța de trimitere a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție următoarele întrebări preliminare: – Dacă trecerea personalului de pe funcția publică de execuție din cadrul instituției/autorității publice pe funcție contractuală, urmată de încetarea raportului de serviciu al funcționarului public și de încheierea de noi raporturi juridice, de muncă, reprezintă încadrare nouă pe funcție în sensul art. 31 din Legea nr. 330/2009? ... – În caz afirmativ, dacă salarizarea personalului nou-încadrat pe funcția contractuală se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcții contractuale similare, în cazul în care acestea există? ... – Dacă plata corespunzătoare funcției contractuale similare este distinctă și independentă de contestarea dispoziției de încadrare pe funcția contractuală și de stabilire a salariului, în condițiile în care, în soluționarea conflictului de competență, sa stabilit natura litigiului ca fiind aceea a unui conflict individual de muncă, supus regulilor consacrate de Codul muncii privitor la termenul și condițiile în care poate fi solicitată plata drepturilor salariale? 63. În acest punct, pentru a demonstra neîndeplinirea condiției enunțate, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că este necesar să se raporteze, chiar și succint, la soluțiile pronunțate în dosarele nr. 1.256/90/2015** și nr. 1.243/90/2015**, în care s-au formulat cele două sesizări. ... 64. În ambele dosare, Tribunalul Vâlcea a pronunțat soluții similare, în sensul respingerii acțiunii: „Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește capătul 1 de cerere. Respinge capătul 1 de cerere ca prescris. Respinge celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.“ ... 65. Pe fond s-a reținut că, „la trecerea din funcția publică în cea de personal contractual, reclamantului îi erau aplicabile dispozițiile art. 31 din Legea-cadru nr. 330/2009, chiar dacă nu a susținut concurs pentru ocuparea posturilor vacante, textul de lege vizând angajații nou-încadrați pe funcții, în perioada de aplicare etapizată, indiferent dacă aceștia sunt încadrați pentru prima dată la angajatorul respectiv sau au fost angajați anterior și sunt încadrați pe o nouă funcție“. ... 66. Tribunalul a constatat însă „ca nedovedit faptul existenței, la data de 1.10.2010, în cadrul D, a funcțiilor similare cu cea ocupată de reclamant, ca personal contractual, cu nivel de salarizare superior celui acordat părții în litigiu (...). Totodată, a fost avută în vedere și lipsa unei precizări din partea reclamantului privitoare la funcția similară existentă în cadrul direcției la data de 1.01.2010, la care pârâta ar fi trebuit să se raporteze în momentul stabilirii drepturilor salariale“. ... 67. Astfel, în cauză, soluția instanței de fond a fost în favoarea reclamanților, în ceea ce privește problema de drept supusă dezbaterii, stabilindu-se că li se aplică acestora prevederea de la art. 31 din Legea nr. 330/2009, așa cum au susținut prin cererea de chemare în judecată, iar în calea de atac exercitată doar de reclamanți se pune în dezbatere exclusiv o problemă de fapt, cea a existenței sau nu a posturilor similare la nivelul instituției intimate, la epoca faptelor. ... 68. În acest context se apreciază că problemele de drept invocate de instanța de apel în cuprinsul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, și anume dacă trecerea personalului de pe funcția publică de execuție în cadrul instituției/autorității publice, pe funcție contractuală, urmată de încetarea raporturilor de serviciu al funcționarului public și de încheierea de noi raporturi juridice, de muncă, reprezintă încadrare nouă pe funcție, în sensul art. 31 din Legea nr. 330/2009 și dacă salarizarea personalului nou-încadrat se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcții contractuale similare, nu sunt de natură să conducă la dezlegarea pe fond a cauzelor, acestea nedecurgând din dificultatea interpretării textelor legale, ci din dovedirea unui aspect de fapt. ... 69. Aceasta, în condițiile în care prima instanță a dat o dezlegare problemei litigioase enunțate, în cadrul considerentelor hotărârii atacate, iar intimata, deși vătămată de această dezlegare, nu a atacat această parte a hotărârii, cu toate că ar fi avut posibilitatea legală, în considerarea art. 461 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: „(1) Calea de atac se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. (2) Cu toate acestea, în cazul în care calea de atac vizează numai considerentele hotărârii prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate“. ... 70. Prin urmare, văzând soluția instanței de fond și calea de atac exercitată, în care nu se poate crea apelantului o situație mai grea, conform principiului „non reformatio in peius“, consacrat în mod expres în dispozițiile art. 481 din Codul de procedură civilă, se constată că întrebările preliminare formulate de instanța de trimitere nu sunt de natură a conduce la soluționarea pe fond a cauzei cu care titulara sesizării a fost învestită. ... 71. Cum, în spețele deduse judecății, în care s-au formulat întrebările preliminare pendinte, nu se mai poate antama, din perspectivă procedurală, problematica invocată de instanța de trimitere, este evident că nu poate fi statuată dependența ... chestiunilor de drept invocate de soluționarea pe fond a cauzelor cu care această instanță a fost învestită. 72. Reținând concluzia inadmisibilității primei întrebări adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin relația condițională pe care a doua și a treia întrebare o au cu cea dintâi, concluzia de inadmisibilitate a dezlegării acestora se impune. ... 73. În Dosarul nr. 2.004/1/2017, instanța de trimitere a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție următoarele întrebări preliminare: ... ... – Dacă trecerea personalului de pe funcția publică de execuție din cadrul instituției/autorității publice pe funcție contractuală, urmată de încetarea raportului de serviciu al funcționarului public și de încheierea de noi raporturi juridice, de muncă, reprezintă încadrare nouă pe funcție în sensul art. 31 din Legea nr. 330/2009? ... – În caz afirmativ, dacă salarizarea personalului nou-încadrat pe funcția contractuală se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcții contractuale similare, în cazul în care acestea există? ... – Dacă plata corespunzătoare funcției contractuale similare este distinctă și independentă de contestarea dispoziției de încadrare pe funcția contractuală și de stabilire a salariului inițial? ... – Dacă în raport cu dispozițiile art. 31 din Legea nr. 330/2009, art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 5 coroborat cu art. 5 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, respectiv art. 1^1 alin. (1) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014, introdus prin Legea nr. 185/2015, care reafirmă anual, pentru personalul numit în aceeași instituție pe funcție de același fel, plata la nivelul funcțiilor similare, operează efectul pozitiv al autorității de lucru judecat pentru cazul în care, față de perioada imediat următoare trecerii de pe funcția publică pe o funcție contractuală, prin hotărâre judecătorească definitivă anterior sesizării prezentei instanțe, s-a stabilit că plata pentru noua funcție contractuală a fost legal determinată și efectuată potrivit dispozițiilor Legii nr. 330/2009? ... ... 74. Se observă că, deși în Dosarul nr. 2.920/109/2015, în care s-a formulat sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.004/1/2017, instanța de fond a dispus respingerea acțiunii, în considerarea autorității de lucru judecat, totuși, instanța de trimitere a formulat o ultimă întrebare care se referă la modalitatea de operare a efectului pozitiv al autorității de lucru judecat pentru cazul în care, în raport cu perioada imediat următoare trecerii de pe funcția publică pe o funcție contractuală, prin hotărâre judecătorească definitivă, s-a stabilit că plata pentru noua funcție contractuală a fost legal determinată și efectuată potrivit dispozițiilor Legii nr. 330/2009. ... 75. Sub un prim aspect, întrebarea adresată de instanța de trimitere se referă la modalitatea de soluționare a unei excepții procesuale, care este definită, la art. 245 din Codul de procedură civilă, ca fiind mijlocul prin care, în condițiile legii, partea interesată, procurorul sau instanța, din oficiu, invocă, fără să se pună în discuție fondul dreptului, neregularități procedurale privind compunerea completului sau constituirea instanței, competența instanței ori procedura de judecată, sau lipsuri referitoare la dreptul la acțiune, urmărind, după caz, declinarea competenței, amânarea judecății, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea acțiunii. ... 76. Deși autoritatea de lucru judecat se manifestă atât în sens negativ, cât și în sens pozitiv (în primul caz, presupunând identitatea de părți, obiect și cauză, iar, în cel de-al doilea caz, dând expresie consecvenței în judecată, astfel încât ceea ce sa statuat printr-o hotărâre să nu mai poată fi contrazis printr-o hotărâre ulterioară), totuși, în ambele situații, instanța nu face decât niște verificări formale care nu presupun dezlegări de drept material. ... 77. Efectul pozitiv operează când, în al doilea proces, se pune în dezbatere o chestiune dezlegată printr-o hotărâre anterioară. Aceasta nu presupune o identitate de acțiuni, ci doar de chestiuni juridice litigioase. ... 78. În acest sens, impunerea efectului pozitiv al lucrului judecat nu trebuie confundată cu situația în care, între spețe, ar exista o similitudine, ceea ce ar presupune adoptarea aceleiași soluții, în ideea asigurării coerenței jurisprudenței. ... 79. De aceea, efectul pozitiv al autorității de lucru judecat nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare, și care nu pot fi ignorate, îndeplinind o funcție pozitivă, normativă, (cu titlu de norme particulare, ce apar între părți), ceea ce s-a tranșat jurisdicțional anterior fiind folosit cu ocazia unei noi judecăți, care nu va trebui să contrazică aceste constatări anterioare ale instanței. ... 80. În schimb, efectul negativ al autorității lucrului judecat corespunde funcției sale extinctive și împiedică o nouă judecată în fond, atunci când există identitatea elementelor acțiunii, venind să asigure lipsa de contradicții între hotărâri. ... 81. Relativitatea lucrului judecat, aplicabilă în raporturile dintre părți, este nu numai în legătură cu funcția negativă, care împiedică reluarea procesului, ci și în legătură cu efectul pozitiv, pentru că, deși nu este supusă condiției identității de elemente, judecății ulterioare i se opun, fără posibilitatea contestării, aspectele deja tranșate în litigiul dintre părți. ... 82. Din această perspectivă se constată că prin întrebarea adresată de instanța de trimitere nu se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să dezlege, cu valoare de principiu, o veritabilă chestiune de drept, ci să ofere un răspuns în legătură cu aplicarea unui principiu de drept (efectul pozitiv al autorității de lucru judecat), la o situație concretă, pe care litigiul dintre părți a generat-o. ... 83. Mecanismul dezlegării unor chestiuni de drept nu poate fi însă deturnat de la funcția instituită de lege, cea de interpretare a legii, în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare. ... 84. Operațiunile de interpretare și aplicare a textului de lege la diferite circumstanțe, proprii fiecărui litigiu în parte, nu pot fi atribuite Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci revin instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei. ... 85. Reamintind că obiectul procedurii prevăzute de aceste dispoziții legale constă în interpretarea de către instanța supremă a unor norme de drept îndoielnice, lacunare sau neclare, care sunt determinante pentru soluționarea pe fond a cauzei, iar finalitatea demersului constă în împiedicarea apariției unei jurisprudențe neunitare în materie, se apreciază că Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu însăși aplicarea legii în scopul soluționării unei cauze particulare, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată. ... 86. Nu în ultimul rând, stabilirea incidenței în cauză a efectului pozitiv al lucrului judecat reclamă din partea instanței care judecă litigiul efortul de a realiza un raționament judiciar, prin aplicarea mecanismelor de identificare a principiilor de drept la situații particulare. ... 87. Or, în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unui text normativ. ... 88. Cu privire la primele două întrebări preliminare adresate de instanța de trimitere, soluția instanței de fond vizează respingerea acțiunii, în considerarea autorității de lucru judecat. ... 89. Or, în cadrul apelului exercitat, instanța de apel va trebui să soluționeze prioritar această chestiune ce ține de admisibilitatea cererii de chemare în judecată, din perspectiva autorității de lucru judecat, iar nu fondul cererii, ce ar necesita interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 330/2009. ... 90. În consecință, se apreciază, în considerarea art. 480 din Codul de procedură civilă, care consacră soluțiile pe care le poate pronunța instanța de apel, că soluționarea pe fond a cauzei, cel puțin la acest moment procesual, nu depinde de rezolvarea unei chestiuni de drept cuprinse în textul legal indicat în încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 91. Chiar dacă instanței de trimitere nu i s-a solicitat ca, în cazul admiterii apelului, să trimită cauza spre rejudecare la tribunal, așa încât evocarea fondului ar rămâne, într-o asemenea ipoteză, în sarcina curții de apel, în conformitate cu art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, se constată că numai după ce în calea ordinară de atac se va da o dezlegare măsurii în care autorității de lucru judecat i s-a dat o eficiență justă, se vor crea premisele pentru ca o apreciere asupra celorlalte întrebări cuprinse în sesizare să devină utilă, în sensul în care interpretarea legii ar putea să conducă la soluționarea pe fond a cauzei. ... 92. Până atunci, asemenea premise nu sunt încă apărute. ... ...