Decizia ÎCCJ nr. 88/2017 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 12. Jurisprudența Curții de Apel Oradea - această instanță a comunicat că opinia exprimată de judecătorii Secției I civile a Tribunalului Bihor - instanța de trimitere - este în sensul că procedura prevăzută de art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 este o reglementare specială cu aplicabilitate limitată în timp, privind executarea silită a hotărârilor judecătorești prin care au fost acordate drepturi salariale pentru personalul din sectorul bugetar. Se poate formula contestație la executare propriu-zisă în ceea ce privește cuantumul sumelor ce se execută. ... + Jurisprudența celorlalte instanțe din țară: 13. Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat următoarele opinii teoretice: Judecătorii Secției I civile a Tribunalului Alba apreciază că procedura de executare prevăzută de art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 este o procedură de executare silită și, prin urmare, îi sunt incidente dispozițiile art. 712 alin. (1) coroborat cu art. 628 alin. (2) -(5) din Codul de procedură civilă. Hotărârile judecătorești devenite titluri executorii se execută de debitor de bunăvoie sau prin executare silită, în condițiile legii. Suspendarea de drept a procedurii executării silite dispuse de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, pentru termenele și procentele din valoarea titlului executoriu stabilite prin alin. (1) , nu exclude incidența dispozițiilor art. 712 alin. (1) și art. 628 alin. (2) -(5) din Codul de procedură civilă. Magistrații judecătoriilor Săliște și Mediaș apreciază că aceasta nu este o procedură de executare silită, ci o procedură voluntară, astfel încât nu se poate formula contestație la executare în ceea ce privește cuantumul sumei ce se execută. Dimpotrivă, Tribunalul Hunedoara opinează că este o procedură de executare silită, în cadrul căreia se poate formula contestație la executare propriu-zisă. ... 14. Curtea de Apel Bacău a înaintat copia Deciziei nr. 366 din 11 mai 2017, pronunțată de Tribunalul Bacău - Secția I civilă, prin care s-a decis admiterea apelului și reținerea cauzei spre rejudecare cu privire la contestația la executare, fără ca, în această hotărâre, să se regăsească considerente care să intereseze cauza de față. Judecătoria Piatra-Neamț a opinat că ne aflăm într-o procedură de executare voluntară a obligației ce derivă din titlul executoriu; cu majoritate, s-a apreciat că este admisibilă formularea unei contestații la executare, față de dispozițiile art. 712 din Codul de procedură civilă. Judecătoriile Onești și Moinești califică procedura în discuție drept o procedură de executare silită, în cadrul căreia se poate formula contestație la executare propriu-zisă, în ceea ce privește cuantumul sumei de executat. ... 15. Curtea de Apel Brașov a comunicat lipsa jurisprudenței în materia ce face obiectul sesizării. Punctul de vedere majoritar al judecătorilor Secției civile a Curții este în sensul că procedura de executare instituită de prevederile art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 este o procedură de executare voluntară, iar o contestație la executare, în condițiile art. 712 din Codul de procedură civilă, nu ar putea fi promovată. ... 16. Curtea de Apel București a comunicat că nu s-a identificat jurisprudență relevantă care să vizeze problema de drept supusă analizei. Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că suntem în prezența unei proceduri speciale de executare, ce se completează cu prevederile dreptului comun (art. 712 din Codul de procedură civilă). Punctul de vedere al Secției a IV-a civile este că hotărârile primei instanțe având ca obiect plata salariilor sau alte drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă sunt executorii de drept. Potrivit Deciziei nr. 2 din 17 februarie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 3.06.2014, natura juridică a măsurilor dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 este aceea de suspendare legală a executării silite, în sensul că, în cursul termenului în care are loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită este suspendată de drept. Cu privire la cea de-a doua problemă de drept s-a apreciat că rezolvarea decurge din prima problemă de drept ridicată, în sensul că sunt aplicabile dispozițiile art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În acest sens se invocă și Decizia nr. 1 din 16 ianuarie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 29 martie 2012. ... 17. Curtea de Apel Cluj a comunicat următoarele: Judecătorii Secției civile a Judecătoriei Bistrița apreciază că nu este vorba despre o procedură de executare silită, astfel că, în cadrul ei nu pot fi formulate contestații la executare propriu-zise întemeiate pe art. 712 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește cuantumul sumei ce se execută. Judecătoria Cluj-Napoca îmbrățișează aceeași opinie, cu următoarele nuanțări: din expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 rezultă că actul normativ conturează cadrul în care se va efectua executarea silită, însă numai în măsura în care aceasta a fost declanșată de creditor, în situația contrară neputându-se discuta despre o urmărire inițiată împotriva debitorului. Concluzia este diferită în ipoteza în care creditorul nu a formulat cerere de executare silită, iar debitorul, la termenele prevăzute de lege, face plata în mod voluntar. În raport cu dispozițiile art. 623 din Codul de procedură civilă, procedura este realizată exclusiv de executorul judecătoresc sesizat de creditor, numai după depunerea cererii de executare silită, marcând debutul celei de-a doua faze a procesului civil. Judecătoria Turda apreciază unanim că textul art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 vine în explicitarea dispozițiilor art. 622 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în scopul eliminării unor cheltuieli suplimentare, prin asumarea de către stat a obligației de executare benevolă a plății sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, astfel încât acest text reglementează o fază prealabilă a executării silite, ce demarează prin înregistrarea cererii de executare la organele de drept. Nu se poate formula contestație la executare propriu-zisă în ceea ce privește cuantumul sumei ce se execută, deoarece modul de stabilire a sumelor este prerogativa statului român, aceasta cu atât mai mult cu cât, în alin. (2) al textului, s-a prevăzut suspendarea de drept a oricăror cereri de executare silită, o atare suspendare operând pentru toate părțile implicate în astfel de proceduri. Tribunalul Specializat Cluj opinează că aceasta nu este o procedură de executare silită, astfel încât eventualele neregularități ale acestei proceduri nu pot fi atacate pe calea contestației la executare. Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a comunicat Sentința nr. 1.694 din 31 octombrie 2012, pe care a apreciat-o ca fiind relevantă. ... 18. Curtea de Apel Constanța a comunicat că nu s-au identificat hotărâri judecătorești în materia ce face obiectul sesizării. Judecătorii Secției I civile a Tribunalului Constanța au exprimat două opinii: – este o procedură de executare silită, în cadrul căreia se poate face contestație la cuantumul sumei de pus în plată; ... – nu este o procedură de executare silită și nu se poate face contestație; pentru sumele scadente, dar neexecutate, se poate demara o procedură de executare silită în condițiile dreptului comun, art. 712 alin. (1) coroborat cu art. 628 alin. (2) -(5) din Codul de procedură civilă. ... ... 19. Curtea de Apel Craiova a comunicat Decizia nr. 569/A din 12 mai 2016 a Tribunalului Mehedinți - Secția I civilă, Sentința nr. 3.653 din 27 noiembrie 2015 a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și Sentința nr. 944 din 18 septembrie 2013 a Judecătoriei Strehaia, prin care s-a reținut că în mod greșit executorul judecătoresc a efectuat acte de executare, deși dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 prevăd suspendarea de drept a executării silite. În ultima hotărâre s-a respins ca neîntemeiată contestația la executare, cu motivarea că debitoarea a îndeplinit benevol o parte din obligația cuprinsă în titlul executoriu. ... 20. Curtea de Apel Galați a comunicat că nu s-au înregistrat cauze cu privire la problema de drept invocată. Judecătorii Secției I civile a Curții apreciază că nu este vorba despre o procedură de executare silită în sensul dispozițiilor Codului de procedură civilă, împrejurare față de care formularea unei contestații la executare cu privire la cuantumul sumei ce se execută nu este posibilă. Magistrații Secției I civile a Tribunalului Galați au exprimat opinia potrivit căreia nu este vorba despre o procedură de executare silită, motivat de faptul că normele privind executarea silită sunt cuprinse în Codul de procedură civilă. Se poate formula o contestație la executare propriu-zisă cu privire la cuantumul sumei ce se execută, atât timp cât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 a prevăzut o eșalonare pe 5 ani a sumelor înscrise în titlurile executorii. ... 21. Curtea de apel Iași a comunicat opinia majoritară a judecătorilor secțiilor civile ale instanțelor arondate, în sensul că nu este vorba despre o procedură de executare silită, deoarece art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 reglementează doar plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, procedura de executare silită fiind cea reglementată de dispozițiile Codului de procedură civilă. Se poate formula contestație la executare propriu-zisă în ceea ce privește cuantumul sumei ce se execută, doar cu condiția declanșării procedurii de executare silită prevăzute de Codul de procedură civilă, aceste dispoziții nefiind aplicabile în cazul unei executări benevole. ... 22. Curtea de apel Pitești a comunicat că nu a identificat practică judiciară în această materie. Tribunalul Argeș apreciază că procedura prevăzută de art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 reprezintă o limitare a executării silite din partea statului, o normă care duce la amânarea realizării unei creanțe stabilite împotriva sa. Această modalitate de executare, justificată de apărarea stabilității economice a statului la momentul respectiv, reprezintă totuși o formă de executare silită, în cadrul căreia se poate formula contestație la executare propriu-zisă în ceea ce privește cuantumul sumei ce se execută, în raport cu art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Judecătoria Topoloveni împărtășește aceeași opinie. Judecătoria Câmpulung apreciază că este vorba despre o procedură de executare silită, în cadrul căreia se poate formula contestație la executare în ceea ce privește cuantumul sumei ce se execută, întrucât nicio procedură de executare nu poate fi exclusă de la controlul legalității. ... 23. Curtea de apel Ploiești a comunicat că instanțele din raza sa de competență au exprimat opinia că procedura de executare prevăzută de art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 este o procedură de executare silită și se poate formula contestație la executare propriu-zisă în ceea ce privește cuantumul sumei ce se execută. S-a atașat Sentința civilă nr. 1.378 din 28 ianuarie 2013 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin Decizia nr. 646 din 10 aprilie 2013 a Tribunalului Buzău - Secția I civilă. ... 24. Curtea de apel Suceava a comunicat că nu a identificat practică în problema ce face obiectul sesizării. Opinia majoritară este că procedura de executare prevăzută de art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 este o procedură de executare silită și se poate formula contestație la executare propriu-zisă în ceea ce privește cuantumul sumei de plată și respectarea termenelor și a procentelor prevăzute de actul normativ, includerea tuturor titlurilor executorii, calculul corect al actualizărilor. S-au anexat deciziile nr. 31 din 20 ianuarie 2015, nr. 614/A din 9 august 2016, nr. 279A din 13 octombrie 2014 ale Tribunalului Botoșani - Secția I civilă și Sentința nr. 3.056 din 20 iunie 2017 a Judecătoriei Botoșani - Secția civilă, aflată în apel. ... 25. Curtea de apel Timișoara a comunicat că doar Judecătoria Timișoara și Tribunalul Timiș au soluționat cauze cu o asemenea problematică juridică. În acest sens s-au depus Sentința nr. 14.056 din 11 noiembrie 2013 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin Decizia nr. 144 din 28 martie 2014 a Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal, Încheierea nr. 5.411 din 26 aprilie 2017, Sentința nr. 7.135 din 8 iunie 2017 și Încheierea nr. 9.036 din 19 iulie 2017 ale Judecătoriei Timișoara. În opinia Judecătoriei Timișoara, procedura prevăzută de art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 este o procedură de executare silită. În cadrul acestei proceduri nu se poate formula contestație la executare propriu-zisă; dacă drepturile de natură salarială nu au fost cuantificate prin titlu, cuantumul se poate stabili și pe calea executării silite, aplicându-se prevederile art. 663 din Codul de procedură civilă. Punctul de vedere al Judecătoriei Lugoj este că procedura prevăzută de art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu este o procedură de executare silită propriu-zisă, fiind vorba despre o eșalonare a plăților cu privire la titluri executorii, fără a fi exclusă posibilitatea formulării contestației la executare. Judecătorii Secției I civile a Tribunalului Arad opinează că, în cadrul procedurii de executare silită reglementate de art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, se poate formula contestație la executare propriu-zisă. Judecătorii Tribunalului Caraș-Severin opinează că, atâta vreme cât creditorii dețin titluri executorii constând în hotărâri judecătorești definitive, învestite cu formulă executorie, debitorul nu poate amâna ori întârzia executarea prin adoptarea, la inițiativa sa, a unor acte normative prin care să fie amânată executarea acestora. Creditorul deține un titlu executoriu, respectiv are un „bun“ în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De aceea, măsurile instituite prin art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 contravin dispozițiilor Protocolului nr. 1 adițional la Convenție. Prin urmare, suntem în prezența unei proceduri de executare silită, în cadrul căreia se poate formula contestație la executare propriu-zisă în ceea ce privește cuantumul sumei, în temeiul art. 712 alin. (1) coroborat cu art. 628 alin. (2) -(5) din Codul de procedură civilă. ... 26. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...