Decizia ÎCCJ nr. 85/2017 (HP)Punctul IV

IV. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 15. În opinia apelantului-pârât, exprimată cu ocazia formulării cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație si Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, problema definirii noțiunii de „venituri“ în funcție de care se stabilește cuantumul obligației de întreținere, cu referire la includerea sumelor de bani cu o anumită afectațiune, a făcut obiect de preocupare, fiind analizată în doctrina și jurisprudența anterioare noului Cod civil de o manieră ce își păstrează actualitatea, însă în chestiunea referitoare la diurnă nu s-a ajuns la o lămurire deplină. ... 16. A susținut că, în prezent, prin Decizia nr. 21/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că accepțiunea sumelor de bani care intră în sfera venitului net avut în vedere de art. 529 din Codul civil trebuie corelată cu venitul brut lunar, pe baza căruia se stabilește venitul net lunar, sens în care devin relevante prevederile legale din Codul fiscal referitoare la venitul lunar brut și net din salarii. ... 17. De asemenea a arătat că pct. 106 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările și completările ulterioare, prevede că „Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună conform art. 55 alin. (1) -(3) din Codul fiscal, de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordateˮ. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că legiuitorul a exclus, în mod explicit, chiar din baza de calcul al venitului net lunar sumele prevăzute de art. 55 alin. (4) din Codul fiscal, astfel încât sumele în discuție - respectiv contravaloarea normei de hrană - nu numai că sunt excluse de la impozitare, însă nici nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora și, ca atare, nu se subsumează noțiunii de „venit“, relevantă în contextul art. 527 și art. 529 din Codul civil, motiv pentru care nu pot fi luate în calcul la stabilirea sumelor datorate cu titlu de pensie de întreținere. Instanța supremă a reținut la baza raționamentului juridic ce a dus la pronunțarea acestei decizii faptul că este lipsită de relevanță împrejurarea că sumele de bani în discuție au caracter de continuitate, cât timp nu reprezintă venituri de natură salarială. ... 18. Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a observat că este preferabilă raportarea la criteriul naturii de venit salarial, în raport cu dispozițiile Codului fiscal, ce permite identificarea venitului din salariu sau a venitului asimilat acestuia. ... 19. Or, pentru identitate de rațiune, apelantul-pârât a considerat că aceste considerente devin aplicabile și cu privire la veniturile realizate din diurnă, care se situează sub plafonul legal de impozitare și deci nu sunt supuse impozitării, astfel cum prevede art. 76 din Codul fiscal, nefiind venituri salariale impozabile care intră în categoria venitului brut în raport cu care se determină venitul net ce trebuie avut în vedere la stabilirea pensiei de întreținere. ... 20. A mai susținut că diurna nu este un venit salarial acordat pentru munca efectuată în baza contractului individual de muncă, ci reprezintă, în esență, o indemnizație plătită de angajator în condiții speciale, respectiv pe perioada detașării, zilnic, pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare generate chiar de detașare (transport, cazare, masă etc). În cazul său, detașările fiind efectuate în afara țării, au devenit incidente prevederile legale valabile la nivelul Uniunii Europene referitor la cuantumul diurnei, aceasta fiindu-i acordată în euro, însă în mod corelativ și cheltuielile suplimentare efectuate erau făcute tot în euro, fiind raportate la costurile din țările în care se afla. ... 21. Reprezentanta legală a intimatului-reclamant a precizat că nu este de acord cu sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la aspectele arătate, fiind în interesul superior al copilului ca acesta să beneficieze de toate veniturile realizate de pârât. ... 22. După comunicarea raportului, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, a fost depus un punct de vedere de către apelantul-pârât, cu nerespectarea termenului legal de 15 zile, prin care a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, față de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât problema supusă discuției este una care a primit deja în practică soluții diferite și necesită a fi lămurită. ... ...