Decizia ÎCCJ nr. 61/2017 (HP)Punctul IV

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 18.09.2017 · dosar 2.998/202/2016
Punctul IV
IV. Expunerea succintă a procesului 5. Reclamanții A și B au arătat, prin cererea de chemare în judecată, că au încheiat un contract de credit cu banca C, în temeiul căruia au împrumutat o sumă de bani în franci elvețieni. Fiind în imposibilitate de achitare a ratelor de credit, în anul 2013, a fost demarată procedura de executare silită, procedură ce face obiectul unui dosar de executare silită. În cadrul procedurii execuționale s-a procedat la vânzarea la licitație a imobilului, iar, prin actul de adjudecare, imobilul care constituise garanția ipotecară pentru creditul luat de la bancă a fost vândut. Reclamanții mai învederează că sunt executați silit, în continuare, pentru suma de 1.750.000 lei, prin poprire, de către creditoare și solicită, în temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, apreciind că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate stipulate de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 77/2016, să se constate stingerea datoriilor din contractul de credit menționat. ... 6. Judecătoria Călărași, prin Sentința civilă nr. 2.274 din 11 octombrie 2016, a respins acțiunea formulată de reclamanți, ca neîntemeiată. În considerentele sentinței, judecătoria a reținut că, în lipsa consimțământului pârâtei în sensul stingerii datoriilor asumate de debitor, darea în plată nu poate opera. Astfel, judecătoria a considerat că legea dării în plată trebuie aplicată și interpretată potrivit exigențelor constituționale de legalitate și securitate juridică. Totodată, s-a apreciat că ar fi contrar dreptului la un proces echitabil dacă, în soluționarea acțiunii, s-ar permite debitorului verificarea exclusiv a condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 4 din Legea nr. 77/2016. Prima instanță a mai reținut că cererea formulată de reclamanți nu îndeplinește condițiile specifice din legea privind darea în plată, deoarece, pentru valabilitatea remiterii de datorie, fie gratuită, fie oneroasă, se cere atât consimțământul creditorului, cât și consimțământul valabil al debitorului, iar în cauză nu există consimțământul creditoarei-pârâte. ... 7. Împotriva sentinței menționate, reclamanții au promovat apel, iar, în susținerea apelului, au arătat că temeiul de drept invocat în formularea cererii de chemare în judecată este art. 8 alin. (5) raportat la art. 4 și la art. 5 din Legea nr. 77/2016, temei care nu presupune consimțământul obligatoriu al creditorului, având în vedere că nu dau în plată imobilul, ci solicită constatarea stingerii datoriei, imobilul fiind deja executat silit prin adjudecare. ... 8. Tribunalul Călărași, ca instanță de apel, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, chestiunea de drept care se solicită a fi dezlegată constând în aceea dacă dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 se interpretează în sensul că pot solicita stingerea obligațiilor izvorâte din contractele de credit în baza textului de lege menționat și debitorii care sunt supuși în continuare unei executări silite, deși executarea silită a imobilului ipotecat a fost finalizată prin adjudecare. ... ...
Sursa oficială ↗