Decizia ÎCCJ nr. 24/2017 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 42. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 2.488/C/4529/III-5/2016 din 1 februarie 2017, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul juridic civil, nu se verifică practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept care face obiectul sesizării Tribunalului Călărași. ... 43. Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Târgu Mureș și Oradea au învederat că nu au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate cu privire la această chestiune de drept și nu au exprimat niciun punct de vedere în sensul celor solicitate de Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 45. Ca urmare a analizării punctelor de vedere și hotărârilor judecătorești înaintate de celelalte curți de apel s-au identificat următoarele orientări jurisprudențiale: ... 46. Într-o opinie s-a apreciat că, în cazul uzucapiunii pentru un imobil neînscris în cartea funciară, pentru o posesie începută anterior intrării în vigoare a Codului civil, calitatea procesuală pasivă aparține unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază teritorială se află situat imobilul, în acest sens pronunțându-se Tribunalul Galați, Judecătoria Brăila, Judecătoria Făurei, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Constanța, Tribunalul Tulcea, Judecătoria Slatina, Tribunalul Dolj, Judecătoria Craiova, Judecătoria Caracal, Judecătoria Corabia, Judecătoria Baia de Aramă, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, Judecătoria Strehaia, Tribunalul Călărași, Judecătoria Lehliu-Gară, Judecătoria Oltenița, Tribunalul Giurgiu, Judecătoria Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Năsăud, Judecătoria Gherla, Judecătoria Turda, Judecătoria Zalău, Judecătoria Suceava (existând și opinie contrară), Tribunalul Botoșani, Tribunalul Suceava, Judecătoria Rădăuți, Judecătoria Botoșani, Judecătoria Săveni, Judecătoria Gura Humorului, Curtea de Apel Iași, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Huși, Tribunalul Iași (existând și opinie contrară), Judecătoria Iași, Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Brașov, Judecătoria Făgăraș, Judecătoria Rupea, Judecătoria Zărnești, Judecătoria Târgu Secuiesc, Judecătoria Întorsura Buzăului și Judecătoria Sectorului 5 București. ... 47. Nuanțând, alte instanțe au considerat că unitatea administrativ-teritorială are calitate procesuală pasivă doar atunci când nu poate fi identificată o persoană fizică sau juridică în măsură să pretindă un drept de proprietate asupra imobilului, în acest sens dispunând Judecătoria Galați, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul București, Judecătoria Bolintin-Vale, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Videle, Judecătoria Năsăud. ... 48. Printr-o a treia categorie de hotărâri și puncte de vedere exprimate s-a învederat că nu se poate vorbi de existența unei reguli generale privitoare la calitatea procesuală pasivă care ar aparține, în toate cazurile, unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază se află imobilul, aprecierea asupra acesteia urmând a fi efectuată de instanța de judecată, de la caz la caz, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei spețe deduse judecății (Curtea de Apel Pitești și Curtea de Apel București). ... 49. Într-o altă opinie s-a considerat că, în astfel de litigii, unitatea administrativ-teritorială nu are calitate procesuală pasivă, care, nu poate reveni decât adevăratului proprietar al imobilului căruia reclamantul dorește să îi opună prescripția achizitivă, în acest sens pronunțându-se Tribunalul Olt, Judecătoria Suceava (existând și opinie contrară), Tribunalul Covasna și Tribunalul Ilfov. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că, prin calitate procesuală pasivă, se desemnează identitatea dintre persoana care figurează în proces în calitate de pârât și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății. Prin urmare, în materia drepturilor reale, cum este dreptul de proprietate, calitatea procesuală pasivă revine acelei persoane față de care reclamantul ar avea un interes serios și actual de a-și opune dreptul pe care îl invocă, respectiv acela care din punct de vedere juridic ar fi în măsură să îl conteste. ... 50. Această concluzie reiese din dubla funcționalitate a uzucapiunii, aceea de mod de dobândire a proprietății, dar și sancțiune pentru proprietarul nediligent care a permis ca imobilul său să fie stăpânit de o altă persoană pe tot timpul cerut de lege pentru a prescrie. Prin urmare, s-a reținut că, în litigiile întemeiate pe dispozițiile legale privind prescripția achizitivă, calitate procesuală poate avea numai persoana care din punct de vedere juridic, la momentul invocării uzucapiunii, are calitatea de proprietar de drept al imobilului. ... 51. Așadar, legitimarea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic litigios, întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, acestuia îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului. Această obligație își are temeiul în dispozițiile art. 112 pct. 3 și 4 din Codul de procedură civilă, care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea reclamantului. Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează aceasta, reclamantul justifică îndreptățirea de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât, responsabil de delăsarea bunului un timp îndelungat și crearea unei aparențe de proprietate în favoarea posesorului actual. ... ...