Decizia ÎCCJ nr. 17/2017 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale şi opiniile exprimate de acestea 23. În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au fost identificate decizii relevante pentru soluţionarea problemei de drept supuse dezlegării. ... 24. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, majoritatea curţilor de apel au comunicat hotărâri judecătoreşti şi puncte de vedere referitoare la problema de drept supusă discuţiei, din examinarea cărora se desprinde concluzia că jurisprudenţa în această materie este cvasiunitară. ... A) Astfel, potrivit orientării majorităţii instanţelor de judecată, s-a considerat că dispoziţiile legale supuse interpretării prevăd, în ambele variante, obligativitatea plăţii taxei de viciu de către organizatorii de jocuri de noroc, singura diferenţă între cele două reglementări fiind perioada de achitare - odată cu plata taxei de licenţă, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, respectiv odată cu plata taxelor de autorizare, potrivit Legii nr. 124/2015. 25. În acest sens s-au pronunţat următoarele instanţe: Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal (deciziile nr. 1.279 din 13.10.2016, nr. 1.331 din 20.10.2016 şi nr. 963 din 21.06.2016); Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal (Decizia nr. 4.365 din 28.09.2016 şi sentinţele nr. 1.792 din 27.05.2016 şi nr. 1.631 din 17.05.2016); Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal (deciziile nr. 3.535 din 8.12.2016, nr. 3.228 din 14.11.2016 şi nr. 2.643 din 19.09.2016); Curtea de Apel Galaţi - Secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal (Decizia nr. 1.244 din 24.10.2016); Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal (Decizia nr. 1.668 din 9.09.2016); Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal (Decizia nr. 1.367 din 19.10.2016); Tribunalul Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal (sentinţele nr. 318 din 4.03.2016 şi nr. 450 din 7.04.2016); Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal (Sentinţa nr. 621 din 15.03.2016) şi Tribunalul Vaslui - Secţia civilă (Sentinţa nr. 427/C4 din 3.12.2015). ... 26. S-a reţinut, în sprijinul acestei orientări, că reglementarea cuprinsă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 124/2015, instituie obligativitatea plăţii unei taxe de viciu pentru jocurile de noroc de tip slot-machine, de 400 euro/post autorizat pe an, începând cu data de 13.02.2015, cât timp operatorul jocului nu şi-a manifestat opţiunea de încetare a activităţii comerciale în condiţiile art. 27 din acelaşi act normativ, în cazul în care nu era de acord cu noile condiţii de autorizare şi licenţiere; nu este vorba de o aplicare în mod retroactiv a unei legi noi, deoarece nu se pretinde noua taxă anterior intrării în vigoare a legii, ci numai începând cu data de 13.02.2015, pentru viitor, fiind vorba, în fapt, de o aplicare a legii noi la situaţiile în curs. ... 27. Legea nouă este de imediată aplicare, regulă de drept tradusă prin aceea că legea nouă se va aplica, de îndată, tuturor situaţiilor ivite după acest moment, excluzând aplicarea legii vechi. Dar legea nouă nu se va aplica numai situaţiilor viitoare, care se vor naşte ulterior adoptării, ci şi situaţiilor care au început anterior şi ale căror efecte nu s-au finalizat, fiind în curs - fapte în curs de a-şi produce efectele (facta pendentia). În ceea ce priveşte momentul de la care noua reglementare începe să îşi producă efectele sub aspectul noului cuantum al taxei datorate, acesta este data de 13.02.2015, modificarea adusă de legea de aprobare, în vigoare de la data de 12.06.2015, vizând modalitatea achitării taxei de viciu, respectiv în tranşe trimestriale. ... ... B) Într-o orientare izolată, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal (Decizia nr. 744/R/2016 din 11 octombrie 2016) a apreciat că operatorul economic datorează taxa majorată de licenţă, astfel cum a fost prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, numai în ipoteza în care scadenţa obligaţiei de plată este în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a legii şi data expirării licenţelor. 28. S-a argumentat că prin art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, în vigoare începând cu data de 12.06.2015, s-a intervenit legislativ asupra scadenţei obligaţiei de plată a taxei de viciu, menţionându-se că aceasta este datorată „în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei“, termene de plată care se aplică de la data intrării în vigoare a legii. Prin urmare, pentru perioada 13.02.2015-12.06.2015, scadenţa taxei de viciu a fost fixată în raport cu scadenţa taxei de licenţă, iar după data de 12.06.2015, scadenţa a fost modificată prin raportare la scadenţa obligaţiei de plată a autorizaţiei. În condiţiile în care operatorii nu aveau obligaţia să achite taxa de licenţă în perioada 13.02.2015-12.06.2015, aceştia nu aveau obligaţia să achite nici taxa de viciu, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014. ... 29. Prin urmare, reţine Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, operatorul economic datorează taxa majorată de licenţă, astfel cum este prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, numai în ipoteza în care scadenţa obligaţiei de plată este în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a legii şi data expirării licenţelor. Pentru identitate de raţiune se impune ca şi taxa de viciu să fie datorată în aceleaşi condiţii; or, reclamanta deţinea taxa de licenţă pentru organizarea jocurilor de noroc emisă la data de 1.10.2014 şi valabilă până Ia data de 30.09.2015, fără ca în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a actului normativ nou şi data expirării licenţei să datoreze taxele noi, impuse de acest act normativ, respectiv taxa de licenţă majorată şi taxa de viciu. ... ... ...