Decizia CCR nr. 570/2024Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 266^3 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 reglementează o categorie de creanțe neprevăzută de dispozițiile Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, respectiv creanța ce aparține unui creditor fiscal, care izvorăște dintr-o hotărâre judecătorească pronunțată în materie penală și căreia i se acordă drept de preferință în fața creanțelor prevăzute de Legea nr. 85/2014. Prin neîndeplinirea criteriilor de calitate a legii, normele criticate conduc la dificultăți în ceea ce privește interpretarea acestora, în sensul că nu precizează în mod concret dacă aplicabilitatea lor vizează toate creanțele - atât curente, cât și anterioare deschiderii procedurii insolvenței - sau numai pe cele curente. Se învederează că rațiunea executării acestor din urmă creanțe este aceea de a acorda posibilitatea creditorului fiscal ce deține o creanță provenind dintr-o hotărâre judecătorească în materie penală de a proceda la executarea silită a debitorului cu prioritate față de ceilalți creditori numai dacă această creanță are caracter curent și creditorul fiscal nu avea posibilitatea îndestulării creanței sale ca urmare a înscrierii la masa credală. De altfel, potrivit dispozițiilor Codului de procedură fiscală, organul fiscal nu are rang de preferință față de ceilalți creditori, astfel că atât timp cât actul normativ prevede în mod expres că pot exista creditori care dețin garanții cu rang prioritar față de creditorul fiscal, nu se poate acorda un beneficiu acestuia din urmă doar pentru motivul că deține o creanță ce izvorăște dintr-o hotărâre judecătorească pronunțată în materie penală, fără a se face nicio nuanțare sub acest aspect. Ipoteza în care s-ar executa silit toate categoriile de creanțe ar lipsi de efecte procedura înscrierii la masa credală a creanțelor și ar crea o discriminare vădită față de ceilalți creditori ai debitorului insolvent. Prin urmare, dreptul creditorului fiscal de a-și îndestula creanțele cu prioritate față de creditorii prevăzuți în Legea nr. 85/2014 este de natură să afecteze în mod direct principiile supremației legii și egalității în drepturi. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată Directiva (UE) 2019/1.023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei 2017/1.132 (Directiva privind restructurarea și insolvența). ...