Decizia ÎCCJ nr. 42/2016 (HP)Paragraful 50
Paragraful 50
20. Potrivit celui de-al doilea punct de vedere, prin hotărârile comisiei judeţene, de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor suprafeţe de teren, necontestate, au fost stabilite măsuri reparatorii pentru persoanele îndreptăţite, în sensul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar acestea au vizat restituirea în natură în sensul art. 3 pct. 6 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât cesiunile acestor drepturi, anterioare intrării în vigoare a legii, nu pot determina, ulterior intrării în vigoare a respectivului act normativ, o revenire asupra măsurilor reparatorii deja recunoscute, comisiile locale şi comisiile judeţene fiind competente a stabili măsurile reparatorii ce se cuvin, conform Hotărârii Guvernului nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare. După soluţionarea cererilor formulate în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin hotărâri de validare emise de comisia judeţeană, nu se poate reveni la o etapă anterioară, deja parcursă, pentru a se reaprecia asupra măsurilor ce se cuvin, în funcţie de împrejurări survenite ulterior, cum ar fi cesiunile drepturilor menţionate, cu atât mai mult cu cât nu a fost reglementată o procedură în acest sens. Recunoaşterea dreptului la restituirea în natură ar putea fi văzută ca o etapă prealabilă procedurii de punere în posesie, etapă care nu ar mai putea fi reluată. Totodată, faţă de dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, s-ar putea invoca speranţa legitimă a cesionarului de a-şi vedea concretizat dreptul, aşa cum a fost acesta dobândit, astfel încât dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi aplicabile în situaţia descrisă în cuprinsul sesizării, ci doar în situaţia în care cesiunile au vizat drepturi neconcretizate în hotărâri ale entităţilor învestite, respectiv drepturile persoanelor care se consideră îndreptăţite, persoane care au formulat şi au depus, în termen legal, la entităţile învestite de lege, cereri din categoria celor prevăzute la art. 3 pct. 1 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, care nu au fost soluţionate până la momentul cesiunii.
Sursa oficială ↗