Decizia CCR nr. 551/2024Punctul 10

10. Sunt evocate considerentele de la paragraful 67 al Deciziei Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020, potrivit cărora chiar și în stare de urgență publică principiul fundamental al statului de drept trebuie să prevaleze. Autorii precizează că restrângerile libertății de circulație și amenzile contravenționale nu pot fi realizate, respectiv impuse, decât în cadrul regimului stării de urgență sau al stării de asediu, și nu în temeiul stării de alertă. În ceea ce privește starea de alertă, potrivit Legii nr. 55/2020, aceasta este declarată și prelungită de Guvern, iar în cazul stării de urgență și al stării de asediu, potrivit art. 93 din Constituție, Președintele și Parlamentul au rolul decizional. Din cauza instituirii acestui regim distinct al stării de alertă, în care Guvernului îi revine puterea de a o declara și prelungi, Parlamentul nu poate controla modul de exercitare a acestei puteri, fiind blocat de principiul separației puterilor în stat. Or, conchid autorii, un asemenea mecanism este contrar prevederilor art. 93 din Constituție, regimul stării de alertă reprezentând un mecanism de substituire a regimului stării de urgență/asediu, singurul în limitele cărora ar fi trebuit să fie luate măsurile pe care le poate lua Guvernul în stare de alertă. Prin instituirea mecanismului stării de alertă statul de drept devine iluzoriu, întrucât Guvernul are posibilitatea de a prelungi la nesfârșit starea de alertă și, implicit, de a menține sau de a institui noi restricții contrare Constituției. ...