Decizia CCR nr. 38/2022Punctul 10

10. Analizând noțiunile stare de urgență și stare de alertă, se arată că doar starea de urgență este prevăzută de Constituție, iar art. 93 și art. 53 din Legea fundamentală nu pot fi despărțite, deoarece limitarea exercițiului drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție poate avea loc numai prin lege (organică) și numai în cazul instituirii stării de urgență sau de asediu. Or, Legea nr. 55/2020 acordă stării de alertă același conținut normativ, subsumat acelorași premise faptice cu cele ale stării de urgență, iar reglementarea derogatorie a unei instituții constituționale sub o denumire diferită printr-o lege infraconstituțională, cu consecința sustragerii de la garanțiile stabilite de Constituție, este inadmisibilă. Din moment ce în Legea fundamentală sunt prevăzute doar starea de urgență și starea de asediu, consecința principală a acestor situații fiind posibilitatea limitării exercițiului unor drepturi și libertăți, alte situații cum ar fi starea de alertă, adoptată de legiuitorul infraconstituțional, nu pot justifica limitarea exercițiului unor drepturi și libertăți, deoarece pe fond nu ar mai exista nicio diferență între regimurile speciale prevăzute de Constituție și cele neprevăzute de aceasta. În condițiile în care excepțiile, inclusiv cele constituționale, sunt de strictă interpretare, prin legi organice se pot restrânge în mod excepțional drepturi și libertăți, dar nu se pot institui regimuri de excepție având în conținut asemenea restrângeri. Starea de alertă este apreciată a fi necesară pentru prevenirea ajungerii la starea de urgență sau a facilita trecerea de la starea de urgență la normalitate deplină printr-o gestiune postcriză adecvată. Astfel, starea de alertă trebuie instituită și administrată în condițiile legislației existente, conformă cu standardele constituționale care circumscriu normalitatea, Constituția permițând sancționarea drepturilor civile doar în cazul stării de urgență/asediu. Altfel, starea de alertă ar fi doar o stare de urgență, sub o altă denumire. Se apreciază că limitarea drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție poate avea loc doar printr-o lege organică și doar în cazul instituirii stării de urgență/asediu. În cazul în care nu s-a instituit starea de urgență/asediu, prin lege nu poate fi restrâns decât exercițiul drepturilor și libertăților care își au izvorul în legislația infraconstituțională. ...