Decizia ÎCCJ nr. 19/2016 (RIL)Paragraful 34

Doamna procuror Antonia Constantin solicită admiterea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov. Rezumând orientările jurisprudenţiale diferite, astfel cum au fost relevate de către instanţa de sesizare, învederează că procurorul general apreciază ca fiind în litera şi spiritul legii opinia conform căreia calea de atac greşit declarată, deşi corect menţionată în dispozitivul hotărârii judecătoreşti atacate, este inadmisibilă. Subliniază că alin. (4) al art. 457 din Codul de procedură civilă a apărut ca un remediu alternativ celui prevăzut de alin. (3) al aceluiaşi articol, constituind un răspuns legislativ la dezbaterile doctrinare şi jurisprudenţiale care s-au conturat în perioada cuprinsă între data punerii în aplicare a Codului de procedură civilă şi data adoptării Legii nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe. Acest argument este susţinut şi de interpretarea sistematică a întregului articol 457 din Codul de procedură civilă. În orientarea jurisprudenţială menţionată nu se aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, având în vedere că premisa de la care porneşte sesizarea cu recurs în interesul legii este tocmai aceea a unei corecte informări a părţii, de către instanţa a cărei hotărâre se atacă, asupra căilor de atac pe care le are la dispoziţie, potrivit legii. Apreciază că numai în situaţia în care instanţa de control judiciar constată că există o eroare cu privire la denumirea căii de atac, aceasta poate proceda, în temeiul dispoziţiilor art. 152 din Codul de procedură civilă, la calificarea căii de atac.