Decizia CCR nr. 483/2024Punctul 9

9. În acest sens se arată că măsura încetării de drept a plății stimulentului de inserție reprezintă o restrângere a nivelului de trai, care se impune a fi analizată, prin efectuarea unui test de proporționalitate, respectiv dacă această soluție legislativă este rezonabilă, proporțională cu obiectivul urmărit și nu transformă dreptul la un nivel de trai în unul iluzoriu/teoretic. Se invocă cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul proporționalității și se apreciază că, deși măsura legală criticată este justificată de un scop legitim, din perspectiva faptului că în perioada concediului pentru îngrijirea copilului bolnav angajatul nu realizează venituri impozabile, astfel încât nu îndeplinește condițiile legale pentru acordarea stimulentului de inserție, totuși, măsura legală criticată este nejustificată, dat fiind faptul că încetarea plății stimulentului de inserție intervine chiar și în situația în care copilul nu a împlinit vârsta legală pentru care se acordă această măsură de protecție socială, însă mama a beneficiat în această perioadă de concediu pentru îngrijirea copilului bolnav. În același timp, se arată că măsura legală criticată este una disproporționată, excesivă și contrară scopurilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 și contravine obligației statului de a acorda beneficii de securitate socială, din cauza suprapunerii statutului de angajat cu cel de părinte întors în câmpul muncii, înainte de împlinirea vârstei legale a copilului, respectiv a perioadei pentru care se acordă stimulentul de inserție. Astfel, se susține că încetarea plății stimulentului de inserție pentru toată perioada acordării lui constituie o reglementare mai puțin favorabilă pentru angajatele mame care au revenit în câmpul muncii și care, în ipoteza în care au nevoie de concediu pentru îngrijirea copilului bolnav, sunt sancționate cu încetarea plății stimulentului de inserție, pentru toată perioada acordării acestuia. ...