Decizia CCR nr. 453/2024Punctul 59

59. Curtea a statuat că, reglementând cadrul legal care vizează domeniul sănătății publice, Legea nr. 95/2006 reprezintă o concretizare a dispozițiilor art. 34 alin. (3) din Constituție. În acest cadru, asigurările sociale de sănătate sunt concepute ca reprezentând principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației destinat să asigure accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați. Serviciile medicale incluse în acest pachet trebuie să fie astfel dimensionate încât să răspundă mai multor cerințe cumulative, aflate de cele mai multe ori în opoziție: acoperirea unei cereri de servicii medicale cât mai vaste, limitele Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și imperativul asigurării unei protecții echitabile pentru toți asigurații. Toți acești factori, caracterizați de o evoluție fluctuantă, au determinat legiuitorul să opteze pentru includerea ori excluderea unor servicii medicale din pachetul serviciilor medicale de bază care sunt suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Aceiași factori, care impun atât o mare flexibilitate normativă, cât și un răspuns prompt și adaptat la nevoile de îngrijire a sănătății care se evidențiază periodic în cadrul populației, au condus la soluția ca pachetul de servicii de bază acordat în temeiul Legii nr. 95/2006 să fie stabilit pe baza unui contract-cadru elaborat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate în urma negocierii cu instituțiile implicate în furnizarea serviciilor medicale, precum și în urma consultărilor cu organizațiile patronale și sindicale reprezentative din domeniul medical. De asemenea, proiectul contractului-cadru se avizează de către Ministerul Sănătății și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, care reprezintă un act administrativ ce poate fi contestat în contenciosul administrativ. ...