Decizia ÎCCJ nr. 8/2016 (RIL)Paragraful 123

24. Însă, în cazul textului legal analizat, reglementat de art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 [corespondent art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă], sesizând instanţa de executare cu cerere de validare a popririi, executorul judecătoresc acţionează ca un mandatar, în numele şi interesul creditorului, în exercitarea atribuţiilor ce i-au fost conferite de lege în procedura execuţională, fiind evident că, din această perspectivă, nu poate fi obligat nici la plata cheltuielilor de judecată în situaţia în care acesta a renunţat la cererea de validare a popririi ori cererea a fost respinsă de instanţă, ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor de către terţul poprit sau de către debitor.