Decizia ÎCCJ nr. 11/2016 (HP)Paragraful 208

XI. 2. Pe fondul cauzei se constată că actuala reglementare, ca de altfel şi cea veche, stabileşte că una dintre principalele atribuţii ale administratorului/lichidatorului judiciar este aceea de verificare a creanţelor solicitate a fi înscrise la masa credală, prin declaraţiile de creanţă [(art. 58 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014)], fiind, alături de instanţele judecătoreşti, unul dintre organele care aplică procedura insolvenţei (art. 40 din Legea nr. 85/2014). Ca atare, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 40 cu cele ale art. 58 din Legea nr. 85/2014 rezultă că practicianul în insolvenţă aplică procedura prin exercitarea atribuţiilor pe care legea specială i le conferă expres prin dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 85/2014, astfel încât orice altă interpretare, în sensul că poate verifica legalitatea pe fond a creanţelor incluse în declaraţiile de creanţă, adaugă la lege, întrucât o atare verificare este posibilă doar în baza unor proceduri speciale prevăzute de lege, implicând atribuţii de judecată ce revin, exclusiv, instanţei judecătoreşti competente potrivit unor dispoziţii speciale.