Decizia ÎCCJ nr. 4/2016 (RIL)Paragraful 42

În legătură cu interpelarea preşedintelui Completului competent să judece recursul în interesul legii, referitoare, de această dată, la încadrarea juridică aplicabilă situaţiei în care faptele avute în vedere de sesizare ar fi săvârşite sub imperiul legii vechi sau pentru care legea penală mai favorabilă ar fi legea veche, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut că, în baza aceloraşi argumente anterior expuse, o încadrare juridică corespunzătoare ar trebui să constea în reţinerea unui concurs ideal între infracţiunea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 şi cea prevăzută de art. 215 din Codul penal anterior, întrucât în vechea reglementare, spre deosebire de textul art. 306 din noul Cod penal, nu exista o incriminare specială, care să protejeze faptele îndreptate împotriva fondurilor obţinute din bugetul de stat, fiind aplicabilă infracţiunea prevăzută de art. 215 din vechiul Cod penal.