Decizia ÎCCJ nr. 28/2015 (HP)Paragraful 32

4. În motivarea cererii, contestatoarea a susţinut, în esenţă, următoarele: Sentinţa civilă nr. 886 din 17 iunie 2013, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, nu este titlu executoriu prin ea însăşi, potrivit art. 377 din Codul de procedură civilă, întrucât în recurs a fost modificată în parte, prin Decizia civilă nr. 2.814 din 9 septembrie 2013 a Curţii de Apel Piteşti; prin sentinţa pusă în executare nu se precizează perioada pentru care se acordă despăgubirile, în condiţiile în care în mod obligatoriu această perioadă este stabilită până la reintegrare; intimatei nu i s-a desfăcut contractul de muncă, aceasta figurând şi în prezent ca angajată a societăţii; creanţa pusă în executare nu este certă şi lichidă, fiind încălcate dispoziţiile art. 662 alin. (1) din Codul de procedură civilă; cuantumul creanţei nu rezultă din cuprinsul hotărârii puse în executare, iar modul de stabilire a debitului este nelegal, cât timp expertul V. calculează despăgubiri pentru perioada ianuarie-decembrie 2013, deşi hotărârea nu stabileşte perioada pentru care se datorează drepturi salariale.