Decizia CCR nr. 341/2024Punctul (iii)

(iii) Cadrul normativ intern 19. Curtea observă că întreaga legislație electorală în vigoare în România stabilește aceeași condiție criticată în prezenta cauză, prevăzută, cu privire la alegerile locale, de art. 7 alin. (1) teza finală din Legea nr. 115/2015 și care se referă la obligația partidelor, a alianțelor politice, a alianțelor electorale și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale de a asigura reprezentativitatea ambelor sexe pe listele electorale, după cum urmează: art. 16 alin. (8) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, și art. 52 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, texte care prevăd că listele de candidați pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, respectiv cele pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, se întocmesc astfel încât să se asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepția listelor care conțin un singur candidat. ... 20. Totodată, Curtea observă că cerința prevăzută de textul legal criticat nu are caracter de noutate în legislația privind alegerile locale, fiind reglementată și în trecut în actul normativ în materie, respectiv în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007 (abrogată prin Legea nr. 115/2015), cu singura deosebire că norma precedentă nu prevedea exceptarea de la această regulă a listelor care conțineau un singur candidat. Aceeași condiție nu era însă prevăzută în mod particularizat în primul act normativ edictat în materia alegerilor locale după căderea regimului comunist, și anume în Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 28 noiembrie 1991 și abrogată prin Legea nr. 67/2004), lege care se limita la afirmarea, în art. 2, a principiului general al nediscriminării în materie electorală, astfel: „Cetățenii români, fără deosebire de naționalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercită, în mod egal, drepturile electorale.“ Legea nr. 70/1991 a translatat regimul constituțional aplicabil anterior intrării în vigoare, la 8 decembrie 1991, a Constituției României. ... 21. În materia alegerilor pentru Parlamentul României, se observă că legea aplicabilă în trecut, respectiv Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008 (abrogată prin Legea nr. 208/2015), nu conținea o normă similară celei criticate și se limita, la fel ca în cazul Legii nr. 70/1991, la afirmarea criteriilor generale de nediscriminare aplicabile dreptului de a alege și de a fi ales [indiferent de rasă, sex, naționalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau de origine socială - art. 3 alin. (2) ]. Deși nu conținea o normă expresă prin care să fie asigurată reprezentativitatea ambelor sexe pe listele de candidați la alegerile parlamentare, Legea nr. 35/2008 se remarcă însă prin faptul că, intervenind asupra Legii nr. 67/2004, a introdus această regulă cu privire la alegerile locale, modificând art. 6 alin. (1) din aceasta în sensul mai sus arătat, și anume prin reglementarea obligației formațiunilor politice de a întocmi listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe. Pe de altă parte, se observă că regula menționată era reglementată cu referire la alegerea deputaților și a senatorilor sub imperiul actului normativ precedent în materie, respectiv Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004 [art. 5 alin. (2) : „Listele de candidați pentru alegerea deputaților și senatorilor trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.“]. Actele normative anterioare în materia alegerilor parlamentare, respectiv Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României, nu conțineau o soluție juridică similară celei criticate, ultimul act normativ indicat limitându-se la menționarea, în art. 8, a criteriilor generale de nediscriminare. ... 22. În concluzie, din expunerea legislației electorale sub aspectul analizat în cauza de față, rezultă că Legea nr. 373/2004 este primul act normativ prin care legiuitorul român a consacrat regula reprezentativității ambelor sexe pe listele de candidați, cu referire la alegerile parlamentare. Această regulă a funcționat însă timp de aproximativ 4 ani (legislatura 2004-2008), până la intrarea în vigoare a Legii nr. 35/2008, care nu a mai menținut-o, întrucât legiuitorul a renunțat la scrutinul pe listă în favoarea celui uninominal până în anul 2015, când, prin Legea nr. 208/2015, în prezent în vigoare, legiuitorul a revenit la sistemul scrutinului pe listă și a reinstituit inclusiv regula reprezentativității ambelor sexe pe listele electorale. În schimb, în ceea ce privește alegerile locale, această regulă a fost aplicabilă neîntrerupt de la introducerea sa în anul 2008 (prin Legea nr. 35/2008) în corpul Legii nr. 67/2004 și până în prezent, când apare normativizată prin dispoziția legală criticată în cauză - art. 7 alin. (1) teza finală din Legea nr. 115/2015. Cu referire la alegerile europarlamentare, regula amintită a fost introdusă în prima și singura lege reglementată până în prezent în materie - Legea nr. 33/2007 -, adoptată în scopul organizării și desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European, la care și România putea participa odată cu aderarea sa, în anul 2007, la Uniunea Europeană. ... 23. Intervențiile legislative succesive adoptate de legiuitor în materie rezidă, în esență, în schimbarea de regim politic din anul 1989 și în evoluția per ansamblu a societății românești și a vieții politice de stat în perioadele următoare, care au configurat regimul constituțional din România astfel cum este reflectat în prezent, sub forma principiilor și valorilor de inspirație europeană înscrise în Constituție cu prilejul revizuirii sale din 2003. Astfel, Constituția din 1991 enumeră, în titlul I - Principii generale, art. 4 - Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, la alin. (2) , criteriile generale de nediscriminare: „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială“, iar în titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale consacră, la art. 16, principiul egalității în drepturi a cetățenilor. Cu prilejul revizuirii în anul 2003 a Legii fundamentale, acest principiu a fost îmbogățit pentru a încorpora noile standarde în materie, astfel că, în noua sa redactare, alin. (3) al art. 16 a fost completat în sensul că, în teza finală, constituantul a statuat expres că „Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități“ (n.r. - civile sau militare), consacrând la nivel constituțional principiul egalității de șanse dintre femei și bărbați, ca parte integrantă a principiului general al egalității în drepturi. Completările aduse art. 16 alin. (3) prin art. I pct. 6 din Propunerea legislativă de revizuire a Constituției României nu au comportat discuții care să pună la îndoială constituționalitatea acestora, inițiativa de revizuire a Constituției fiind supusă verificării din oficiu a Curții Constituționale, control concretizat prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituționalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituției României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 12 mai 2003. ... ...