Decizia CCR nr. 341/2024Punctul (viii)

(viii) Analiza criticilor de neconstituționalitate 57. Raportat la cele expuse anterior, Curtea Constituțională constată că dispoziția legală criticată - art. 7 alin. (1) teza finală din Legea nr. 115/2015 - reflectă în planul normativ intern infraconstituțional - mai exact, în materia alegerilor locale - soluția juridică de principiu prin care statele democratice, în general, și cele membre ale Uniunii Europene, în particular, garantează principiul egalității de șanse între femei și bărbați, parte integrantă a principiului universal al egalității și nediscriminării. Întrucât egalitatea juridică (equality before the law) nu este suficientă pentru a elimina inegalitatea de fapt dintre femei și bărbați (factual gender inequality), în sarcina statului există obligația pozitivă de a stabili măsuri legislative concrete prin care să fie atinsă o reprezentare cât mai echilibrată a ambelor sexe în viața politică și în organele politice de conducere, alegând, în cadrul marjei sale de apreciere, dintre modalitățile recomandate sau consacrate la nivel internațional: fie regula parității sexelor pe listele de candidați la alegeri, fie o anumită cotă de reprezentativitate a femeilor în organele politice alese sau soluția rezervării unui anumit număr de locuri eligibile pentru candidații femei. ... 58. Soluția normativă prin care se asigură o anumită cotă de reprezentativitate a femeilor în funcții elective este în acord cu recomandările Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) cu privire la necesitatea promovării egalității în materie electorală, recomandări cuprinse în „Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare și raport explicativ“. Sufragiul egal este unul dintre principiile fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european, alături de sufragiul universal, sufragiul liber exprimat, sufragiul secret și cel direct. Comisia de la Veneția condiționează existența sufragiului egal de respectarea următoarelor principii: egalitatea votului, egalitatea puterii electorale și egalitatea șanselor și recomandă ca normele juridice care impun un procentaj minim de reprezentare a persoanelor de un sex sau altul în rândurile candidaților să nu fie considerate contrare principiului votului egal, dacă au o bază constituțională, întrucât sunt măsuri menite să elimine sau să diminueze cazurile reale de inegalitate care pot exista în fapt în viața socială. Necesitatea de eliminare a stereotipurilor de gen și a barierelor sociale care împiedică efectiv atingerea unei egalități reale în ceea ce privește implicarea echilibrată a ambelor sexe în gestionarea treburilor publice dintr-un stat democratic, sub toate aspectele vieții sale - viața socială, culturală, economică și politică -, a impus în timp adoptarea acestor tipuri de măsuri care nu pot fi considerate ca încălcând egalitatea în drepturi, dreptul de a fi ales sau libertatea de asociere sub aparenta formă a unei discriminări pozitive. ... 59. Dacă unele legislații din statele membre UE prevăd soluția unei cote minime de reprezentativitate - în general, în creștere la nivelul legislației dreptului UE - a femeilor pe lista de candidați, dispoziția legală criticată în prezenta cauză nu stabilește nicio cotă de reprezentativitate a femeilor ca număr fix sau un procent în acest sens, nici obligația rezervării unor locuri eligibile pe listele de candidați pentru persoanele de sex feminin. Curtea reține că legiuitorul român a optat pentru soluția legislativă minimală de a impune formațiunilor politice (și nu candidaților) care participă la alegeri cu liste conținând mai mulți candidați cel puțin obligația legală „să asigure reprezentarea ambelor sexe“ la întocmirea listelor de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene, prin urmare o garanție minimă pentru reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților în viața politică, ca expresie a principiului constituțional al egalității de șanse reglementat la art. 16 alin. (1) și (3) , obligație care, deși nu asigură întotdeauna accesul efectiv al femeilor pe un loc eligibil și într-un anumit număr necesar unei reprezentări echilibrate în organele politice alese, totuși reflectă în mod concret aplicarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați pentru participarea acestora la procese electorale. Norma criticată nu impune ca listele de candidați să cuprindă persoane de un sex sau altul, ci ca partidele să desemneze candidați care să reprezinte ambele sexe, nefiind acceptate pentru înregistrare listele de candidați care cuprind doar femei sau doar bărbați. Această obligație se întemeiază pe rolul partidelor politice, enunțat prin Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, care stabilește că prin activitatea, programele electorale și scopurile pe care și le propun partidele politice trebuie să stimuleze participarea cât mai multor cetățeni, de ambele genuri, în viața politică, în general, inclusiv la scrutinuri, din postura de candidați, pentru a avea o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților atât în partidele politice, cât și în organele politice alese. ... 60. Curtea reține că norma juridică criticată a avut ca punct de plecare constatarea împrejurării că persoanele de sex feminin nu au o reprezentare adecvată în viața politică. Astfel, după revizuirea Constituției, începând cu anul 2004, prin Legea nr. 373/2004 și apoi prin modificarea în anul 2008 a Legii nr. 67/2004 și, ulterior, prin actele normative adoptate pentru organizarea alegerilor europarlamentare, locale și parlamentare, legiuitorul a prevăzut interdicția depunerii de liste de candidați fără reprezentarea ambelor sexe, precum și sancțiunea expresă a respingerii listelor care conțineau exclusiv candidați femei sau exclusiv candidați bărbați, ca măsuri concrete care să sprijine promovarea candidaților femei de către partidele politice. Curtea reține că legiuitorul român a optat pentru soluția minimală a reprezentării ambelor sexe pentru toate tipurile de alegeri locale și naționale la care participă partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cu liste proprii de candidați. ... 61. Curtea constată că dispoziția legală criticată are o dublă valoare juridică: pe de o parte, reprezintă o garanție minimală pentru reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților în viața politică, ca expresie a principiului constituțional al egalității de șanse reglementat la art. 16 alin. (1) și (3) , fiind o premisă necesară pentru viitoare opțiuni ale Parlamentului în sensul legiferării unor cote obligatorii de reprezentare sau a sistemului parității; pe de altă parte, se concretizează într-o obligație legală stabilită exclusiv în sarcina formațiunilor politice (și nu a candidaților) care participă la alegeri cu liste conținând mai mulți candidați. ... 62. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la dreptul de a fi ales, garantat de art. 37 din Constituție, condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3) , art. 37 și 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în legile speciale electorale. Acestea din urmă se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă totodată după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, Decizia nr. 288 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 6 iulie 2016, paragraful 35). Așadar, condițiile de eligibilitate desemnează totalitatea condițiilor prevăzute de lege pentru ca o persoană să poată candida la o anumită funcție sau demnitate, fără a putea fi reduse deci doar la cele ce vizează stricto sensu „dreptul de a fi ales“ (Decizia nr. 225 din 31 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 14 mai 2021, paragraful 68). ... 63. Sancțiunea respingerii listei de candidați care nu respectă cerințele legale, printre care și cea privind asigurarea reprezentativității minime de gen, este prevăzută de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, astfel: „Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listelor de candidați, precum și ale listei susținătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condițiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale de fond și de formă se resping de către biroul electoral de circumscripție.“ Date fiind caracterul imperativ al normei cuprinse la art. 7 alin. (1) teza finală din aceeași lege - redat prin utilizarea verbului „trebuie“ -, precum și natura sancțiunii legale aplicabile, rezultă că conținutul listei electorale, în sensul că această listă trebuie să asigure reprezentarea ambelor sexe, reprezintă o condiție de fond stabilită pentru însăși validitatea listei de candidați. Curtea reamintește că, de principiu, reglementarea unei sancțiuni este firească, întrucât, dacă nu este însoțită de forța de constrângere a statului, dispoziția unei norme juridice își pierde din eficiență, având, cel mult, valoarea unei recomandări. Or, în cazul de față, dispoziția normei criticate are caracter imperativ, nu este o recomandare, astfel că și sancțiunea trebuie să fie fermă, având rolul unei măsuri prin care statul urmărește să asigure un prag minim de reprezentativitate a sexului feminin pe listele de candidați, deziderat ce ar rămâne pur teoretic fără o atare sancțiune, iar scopul legii neatins. ... 64. Condiția legală de fond impusă formațiunilor politice pentru acceptarea listei de candidați, criticată în cauză, nu poate fi interpretată în sensul că restrânge/elimină, prin prisma sancțiunii reglementate, dreptul de a fi ales al celorlalți candidați (bărbați) de pe listă, întrucât aceasta transpune în planul legislativ național un scop legitim, de garantare a accesului la funcții politice eligibile atât femeilor, cât și bărbaților, în condiții de egalitate. Condiția legală criticată nu are nici caracter abuziv, nici excesiv, fiind proporțională cu scopul legitim urmărit. Condiția reprezentativității ambelor sexe nu poate fi considerată o condiție subiectivă nou-impusă persoanelor care candidează, ci este o obligație legală imperativă stabilită în sarcina formațiunilor politice care întocmesc listele de candidați și care trebuie să respecte inclusiv această condiție de fond, sub sancțiunea respingerii listei care nu cuprinde persoane de ambele sexe. Nefiind o sancțiune pentru candidați, ci pentru formațiunea politică, deoarece aceasta a întocmit lista de candidați cu nerespectarea condiției reprezentativității ambelor sexe, nu se poate reține critica potrivit căreia norma ar restrânge sau ar elimina dreptul de a fi ales al candidaților menționați în lista respinsă, întrucât aceste persoane au opțiunea de a candida pe listele de partid ale oricărei alte formațiuni politice care își respectă obligațiile legale în materie electorală ori ca independenți. Totodată, partidele politice vizate de sancțiunea respingerii listei de candidați au posibilitatea, prevăzută în art. 52 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, de a remedia o eventuală situație nefavorabilă și de a completa lista cu candidați, în ipoteza neconformității sale cu rigorile legale, până la data-limită a depunerii candidaturilor. Cadrul normativ intern este unitar și în această privință, acordarea posibilității de remediere a listelor de candidați neconforme, în sensul retragerii și completării acestora (cu alte candidaturi) până la data-limită de depunere prevăzută în calendarul electoral aferent, fiind inclusă în toate legile electorale [art. 19 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 și, respectiv, art. 58 alin. (5) din Legea nr. 208/2015]. ... 65. Totodată, în jurisprudența sa în materie, CEDO a considerat că o astfel de sancțiune, deși poate părea discriminatorie și poate afecta dreptul de a candida al altor persoane, este justificată prin scopul său legitim și se înscrie în marja de apreciere de care dispun statele în reglementarea propriilor sisteme electorale. Astfel, în contextul în care egalitatea factuală între drepturile femeilor și ale bărbaților reprezintă o preocupare actuală globală, iar Consiliul Europei, prin instrumentele adoptate, încurajează statele membre să adopte cote de gen în sistemele lor electorale, împreună cu sancțiuni stricte pentru nerespectare, Curtea de la Strasbourg a reținut că o astfel de restricție reprezintă, într-adevăr, o ingerință, dar care nu constituie și o discriminare în sensul art. 14 din Convenție și nu contravine nici art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, întrucât urmărește scopul legitim de consolidare a legitimității democrației prin asigurarea unei participări mai echilibrate a femeilor și bărbaților la luarea deciziilor politice, iar măsura este proporțională cu acest scop (Hotărârea din 12 noiembrie 2019, pronunțată în Cauza Metka Zevnik și alții împotriva Sloveniei, paragrafele 34 și 35). ... 66. Curtea subliniază că, dacă, în practică, un partid politic nu reușește să înscrie pe listele sale de candidați cel puțin o persoană de gen feminin sau cel puțin o persoană de gen masculin, astfel încât să asigure o minimă reprezentativitate politică ambelor sexe, așa cum cere legea, această împrejurare nu poate fi convertită ulterior, pe calea unei excepții de neconstituționalitate, într-un viciu de neconstituționalitate al legii, prin raportare la art. 37 raportat la art. 16 din Legea fundamentală, întrucât o simplă situație conjuncturală nefavorabilă sau neîndeplinirea unei obligații legale stabilite de legiuitor expres în sarcina partidelor politice nu poate avea valențele unei veritabile critici de neconstituționalitate și nu poate determina astfel starea intrinsecă imuabilă de neconstituționalitate a normei juridice criticate. ... 67. De altfel, din verificarea datelor publice statistice, a listelor centralizate și a proceselor-verbale privind centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor, publicate de Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 27 septembrie 2020, rezultă că partidul Uniunea Salvați România a participat totuși la alegerile locale din Circumscripția nr. 2 a orașului Bolintin-Vale, județul Giurgiu, în cadrul Alianței USR PLUS, propunând până la data rămânerii definitive a candidaturilor o listă de 4 candidați pentru funcția de consilier local, primii trei candidați fiind de gen masculin, iar ultimul candidat, pe un loc neeligibil, o persoană de genul feminin. În urma scrutinului din 27 septembrie 2020, lista candidaților propuși de autorul excepției a înregistrat un număr de 117 voturi valabil exprimate din totalul de 4.542 de voturi valabil exprimate, nefiindu-i atribuit niciun mandat de consilier local (a se vedea https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/romania-pv-final). Din datele statistice ale recensământului realizat anterior alegerilor se mai observă, contrar celor susținute de autorul excepției, o pondere majoritară a femeilor în cadrul populației orașului Bolintin-Vale, acestea reprezentând 51,09% din totalul de 12.929 de locuitori, restul de 48,91% fiind persoane de sex masculin. Deși autorul excepției invocă lipsa de interes al femeilor pentru viața politică ca o cauză pentru neîntocmirea listei de candidați conform dispoziției legale criticate, în realitate, participarea femeilor la scrutinul electoral din 27 septembrie 2020 a fost de aproape 50% (2.387 femei) din totalul de 4.832 de alegători prezenți la urne în orașul Bolintin-Vale, iar diferența de 2.445 de alegători au fost bărbați. În concluzie, Curtea reține că, în fapt, nu a existat nicio încălcare/îngrădire a dreptului de a fi ales al candidaților de sex masculin, aceștia participând la scrutin în urma întocmirii de către partidul autor al excepției a listei de candidați pentru alegerile locale din anul 2020 cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (1) teza finală din Legea nr. 115/2015. ... 68. Prin urmare, nu pot fi reținute criticile formulate pentru motivarea excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora dispozițiile art. 7 alin. (1) teza finală din Legea nr. 115/2015 încalcă exigențele principiului egalității și al nediscriminării, consacrat de art. 16 din Constituție, norma criticată neafectând nici dreptul de a fi ales, garantat de art. 37 din Legea fundamentală. ... 69. De altfel, dispoziția criticată nici nu prevede expressis verbis o măsură exclusiv în beneficiul femeilor, ci urmărește asigurarea reprezentării minime a ambelor sexe pe listele electorale, astfel încât, pe cât posibil, niciunul să nu fie subreprezentat. Scopul normei legale criticate este evitarea monopolului de gen în alegerile locale și asigurarea unei reprezentări echilibrate a ambelor sexe, evitarea subreprezentativității oricăruia dintre sexe, și nu avantajarea/ discriminarea pozitivă a sexului feminin cu privire la participarea la alegeri, în detrimentul candidaților de gen masculin. ... 70. Cât privește criticile ce vizează neclaritatea dispoziției legale atacate, formulate prin raportare la exigențele de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea Constituțională constată că și acestea sunt neîntemeiate. Norma de drept criticată prevede într-un mod clar și precis că, la întocmirea listelor pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene, partidele politice trebuie să asigure reprezentarea ambelor sexe, caracterul imperativ al normei rezultând din însăși utilizarea verbului „trebuie“ în formularea acesteia, fiind exceptate acele liste care conțin un singur candidat, în caz contrar aplicându-se sancțiunea prevăzută de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, care obligă birourile electorale de circumscripție să refuze înregistrarea listelor de candidați ce nu respectă condițiile de formă și de fond prescrise de lege. Unicii destinatari ai normei juridice criticate sunt partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, și nu persoanele fizice (candidații), iar scopul înființării acestor formațiuni politice constă tocmai în exercitarea puterii de stat prin ocuparea de către membrii săi a unor funcții publice de conducere obținute prin votul universal, liber exprimat, secret și direct. Având în vedere, așadar, calitatea destinatarului textului criticat, pe de o parte, și lipsa caracterului de noutate a textului în ansamblul legislației electorale, pe de altă parte, rezultă că destinatarul normei, în acest caz un partid politic, poate în mod facil să prevadă consecințele încălcării prescripției legale criticate și își poate adapta în mod adecvat conduita. Așa cum s-a mai arătat, eșecul unui partid politic în demersul de cooptare a femeilor ca membri ai acelui partid sau pe lista de candidați ai partidului la orice tip de alegeri (locale, parlamentare sau europarlamentare), cu excepția listelor cu un singur candidat, nu poate fi însă consecința unui pretins viciu de neconstituționalitate a legii, ci expresia propriei culpe sau incapacități. ... 71. În sfârșit, dispoziția legală criticată nu poate fi contrară nici prevederilor art. 8 din Constituție, referitoare la pluralism și partidele politice, deoarece dezideratul unei reprezentări echilibrate a electoratului în rândul aleșilor, inclusiv sub aspectul reprezentării de gen, se subsumează înseși ideii de partid politic, care, prin definiție, trebuie să reflecte și, în egală măsură, să promoveze interesele și valorile electoratului format atât din femei, cât și din bărbați și să contribuie la formarea opiniei publice prin participarea cu candidați deopotrivă femei și bărbați în alegeri și la constituirea unor autorități publice; or, fără o reprezentare pe măsură, electoratul feminin s-ar vedea lipsit de instrumentele politice prin care își poate exprima și susține ideile, necesitățile, opțiunile și valorile. Subreprezentarea femeilor reprezintă un deficit democratic care subminează legitimitatea procesului decizional, iar paritatea de gen în procesul decizional politic constituie un aspect al drepturilor omului și al justiției sociale, precum și o cerință esențială a funcționării unei societăți democratice. Partidele politice reflectă indicele de democrație și dezvoltare al statului în care ființează și, în această calitate, partidele politice trebuie să fie receptive și să înțeleagă necesitatea evoluției societății în această direcție, nu să o respingă sau să o ignore; este firesc, în consecință, ca acestea să urmărească, prin programe politice adecvate, să coopteze în rândul membrilor lor inclusiv reprezentante ale genului feminin. ... 72. Curtea reține că reprezentarea ambelor sexe pe listele de candidați nu este și nu poate fi doar o normă de recomandare într-un stat de drept democratic care recunoaște și aplică principiile care stau la baza patrimoniului electoral european, această regulă juridică fiind o exigență a sufragiului egal și totodată o garanție minimă pentru respectarea principiului constituțional prevăzut la art. 16 alin. (3) teza finală. Reprezentarea ambelor sexe pe listele de candidați este o condiție de fond ad validitatem pe care legiuitorul a stabilit-o pentru întocmirea listelor de candidați, independent de opțiunea unor candidați de a renunța la candidatură sau de opțiunea competitorilor electorali de a retrage propunerea de candidaturi. ... 73. În concluzie, Curtea reține că eliminarea stereotipurilor de gen și a barierelor sociale care continuă să perpetueze subreprezentarea femeilor în funcții politice alese depinde de adoptarea unui sistem de cote obligatorii de reprezentare sau a sistemului parității, iar soluția legislativă prevăzută la art. 7 alin. (1) teza finală din Legea nr. 115/2015 este în prezent singura garanție pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate a femeilor și bărbaților în viața politică, fiind în deplin acord cu principiul egalității în drepturi și cel al egalității de șanse, ambele consacrate la art. 16 alin. (1) și (3) din Constituție. Eliminarea din fondul legislației electorale a acestei prevederi sau doar a sancțiunii prevăzute pentru nerespectarea ei, fără introducerea unor alte sisteme de reprezentare care să fie garanții reale pentru asigurarea echilibrului de gen în viața politică, nu poate reflecta valorile unei democrații constituționale autentice, în care principiul egalității în drepturi reprezintă o valoare fundamentală. ... 74. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, ... ...