Decizia CCR nr. 306/2024Punctul 11

11. În aceste condiții, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (3) , ale art. 7 alin. (2) , ale art. 18, ale art. 19 alin. (1) , ale art. 22 alin. (1) și ale art. 23 alin. (1) și (4) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014, precum și ale art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală. Textele de lege criticate au următorul conținut: – Art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală: „(9) Ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei.“; ... – Art. 5 alin. (3) din Legea nr. 489/2006: „[...] (3) Comunitățile religioase își aleg în mod liber structura asociațională în care își manifestă credința religioasă: cult, asociație religioasă sau grup religios, în condițiile prezentei legi.“[...]; ... – Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 489/2006: „[…] (2) Statul român recunoaște rolul important al Bisericii Ortodoxe Române și al celorlalte biserici și culte recunoscute în istoria națională a României și în viața societății românești.“; ... – Art. 18 din Legea nr. 489/2006: „Asociația religioasă care solicită recunoașterea calității de cult va formula o cerere în acest sens la Secretariatul de Stat pentru Culte, însoțită de următoarea documentație: a) dovada că este constituită legal și funcționează neîntrerupt pe teritoriul României ca asociație religioasă de cel puțin 12 ani; b) listele originale cuprinzând adeziunile unui număr de membri cetățeni români cu domiciliul în România cel puțin egal cu 0,1% din populația României, conform ultimului recensământ; c) mărturisirea de credință proprie și statutul de organizare și funcționare, care să cuprindă: denumirea cultului, structura sa de organizare centrală și locală, modul de conducere, administrare și control, organele de reprezentare, modul de înființare și desființare a unităților de cult, statutul personalului propriu, precum și prevederile specifice cultului respectiv.“; ... – Art. 19 alin. (1) din Legea nr. 489/2006: „(1) În termen de 60 de zile de la data depunerii cererii, Secretariatul de Stat pentru Culte înaintează Guvernului documentația de recunoaștere a cultului, însoțită de avizul său consultativ, întocmit pe baza documentației depuse.[…]“; ... – Art. 22 alin. (1) din Legea nr. 489/2006: „(1) Modificarea și completarea statutelor de organizare și funcționare sau codurilor canonice ale cultelor se comunică, spre recunoaștere, Secretariatului de Stat pentru Culte.“[...]; ... – Art. 23 alin. (1) și (4) din Legea nr. 489/2006: (1) Cultele își aleg, numesc, angajează sau revocă personalul potrivit propriilor statute, coduri canonice sau reglementări. [...] (4) Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Codului penal.“ ... ...