Decizia CCR nr. 104/2024Punctul 14

14. Tribunalul Bihor - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate cuprind criterii dezavantajoase atât din punctul de vedere al momentului raportării despăgubirilor, cât și din punctul de vedere al cuantumului acestora. Finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o justă despăgubire, în condițiile în care exproprierea reprezintă o ingerință permisă nu numai de art. 44 din Constituție, ci și de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar numai în măsura în care este fondată pe o cauză de utilitate publică. Or, o despăgubire dreaptă presupune ca proprietarului expropriat să i se acorde prețul pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bunăvoie imobilul, acesta fiind prețul pieței, adică prețul cu care se vând sau se cumpără în mod obișnuit astfel de imobile. Fiind în realitate o vânzare forțată, în care consimțământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea efectelor general benefice ale utilității publice căreia îi va fi afectat imobilul, este firesc ca despăgubirea pentru bunul expropriat să cuprindă nu doar prețul echivalent cu prețul la care s-ar fi vândut în mod normal bunul în cazul unei vânzări obișnuite, consimțite de ambele părți, ci și eventualul prejudiciu cauzat proprietarului- vânzător, reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri intempestive, în raport cu lucrările realizate și care urmau să aducă un beneficiu cert și previzibil. ...